Ce „dovezi foto” prezintă ucrainenii în cazul dronelor rusești care ar fi căzut în România. Imaginile oferite de Kiev

Însă, cele trei ore de discuții purtate la Soci, cu omologul său turc, Recep Erdogan, n-au adus vreun progres.

Pe de altă parte, rușii au lansat, duminică noapte, un atac masiv cu drone, la doar câțiva kilometri de Galați. Oficialii români neagă totuși că două drone ar fi explodat pe teritoriul nostru, așa cum anunțase dimineață un responsabil de la Kiev, dar și în urmă cu puțin timp șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kuleba, care a invocat și „dovezi foto”.

Înainte de ivirea zorilor, dronele rusești au lovit porturile ucrainene de la Dunăre, Ismail și Reni. Ucrainenii au doborat 17 drone, dar câteva și-au atins țintele: depozite de cereale și echipamente agricole.

Într-o postare pe Facebook, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev anunță că „în cursul atacului masiv al Rusiei asupra portului Izmail, (drone) Shahed rusești au căzut și au explodat pe teritoriul României". Oleg Nikolenko a atașat o fotografie care arată flăcările unei explozii pe malul opus al Dunării. Circula de altfel și o filmare dinspre malul ucrainean al fluviului.

Citește și

Momentul în care o dronă ucraineană ucide șase soldați ruși. Trupele Kremlinului atacă iar la doi pași de România

Însă, Ministerul român al Apărării a negat categoric informația. Și a subliniat că „a monitorizat în timp real situația și în niciun moment mijloacele de atac utilizate de Federația Rusă nu au generat amenințări militare directe la adresa teritoriului României”.

A fost a doua noapte la rând în care rușii au lovit porturile ucrainene, înainte ca Vladimir Putin să-l primească, luni, la Soci, pe omologul sau turc.

Vladimir Putin, președintele Rusiei: „Dragă domnule președinte, dragi prieteni, vă urez bun venit în Rusia! Aș vrea să atrag atenția asupra faptului că anul trecut relațiile noastre comerciale au crescut cu mai bine de 80%, mai exact 86%”.

Subiectul discuțiilor îl reprezintă reluarea exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră, la timp pentru recolta de toamnă. „Suntem deschiși negocierilor pe acest subiect”, a adăugat Putin.

Este însă de presupus că președintele Erdogan spera să folosească aceste discuții drept trambulină pentru negocieri de pace mai ample între Kiev şi Moscova.

Între timp, liderul de la Kiev a luat o decizie radicală chiar în toiul controfensivei menite să împingă forțele ruse în afara Ucrainei.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Am decis să-l înlocuiesc pe ministrul Apărării al Ucrainei. Oleksii Reznikov a trecut prin mai mult de 550 de zile de război. Cred că ministerul are nevoie de noi abordări şi de alte formate de interacţiune atât cu armata, cât şi cu societatea în general.Ministerul trebuie sa fie condus de Rustem Umerov. Rada (parlamentul) îl cunoaște personal foarte bine, iar domnul Umerov nu are nevoie de alte prezentări. Mă aștept ca parlamentul să-i susțină candidatura. Toamna e vremea consolidării”.

Fost deputat în vârstă de 41 de ani, din septembrie 2022 Rustem Umerov conduce principala agenție de privatizare din Ucraina, un rol deosebit de dificil în Ucraina, unde procesul de privatizare a fost afectat de corupție. Tatar musulman, Umerov s-a născut în Uzbekistanul sovietic, țara în care familia sa a fost exilată în vremea lui Stalin. S-a mutat înapoi în Crimeea ucraineana când tătarilor li s-a permis să se întoarcă, în anii 80.

Oleksii Reznikov și-a trimis încă de dimineață scrisoarea de demisie. Soarta lui făcea subiectul speculațiilor după ce au ieșit la iveală nereguli financiare privind achizițiile pentru armata. Nu există însă suspiciuni că ar fi fost direct implicat și este apreciat pentru că a negociat transferul unor cantități mari de armament modern, lansând astfel tranziția de la arsenalul sovietic la sisteme occidentale în plin război.

De pedala anti-corupție, apăsată tot mai puternic de guvernul lui Zelenski, ține și arestarea miliardarului ucrainean Igor Kolomoiski. Este suspectat de fraudă şi spălare de bani.

Masura e cu atât mai frapantă cu cât Kolomoiski era un apropiat al lui Zelenski. Televiziunea "1 + 1", deţinută de oligarh, l-a propulsat pe Zelenski la statutul de vedetă media națională datorită serialului "Slujitorul poporului". Ulterior, Komoloiski însuși l-a încurajat să intre în politică și să candideze la prezidențiale.