Ce se întâmplă dacă Rusia nu își poate plăti datoriile după sancțiunile occidentale. Pe 16 martie are de făcut prima plată

Economistul-șef al Băncii Mondiale, Carmen Reinhart, a avertizat joi că Rusia și aliatul său Belarus sunt „foarte aproape” de default.

The Guardian prezintă câteva răspunsuri la întrebarea: ce se va întâmpla dacă Rusia va intra, foarte probabil, în incapacitate de plată?

Un test cheie va avea loc miercuri, 16 martie, când statul rus va trebui să facă o plată de 117 milioane de dolari pentru unele dintre datoriile sale denominate în dolari americani.

În timp ce Rusia are datorii relativ scăzute, iar sistemul său financiar este mai puțin integrat cu restul lumii decât alte țări, unii analiști avertizează că o neplată iminentă a datoriei ruse ar putea avea consecințe neprevăzute.

Citește și

Războiul din Ucraina va duce la o creștere a numărului de infectări cu Covid-19. Ce legătură are cu Moldova

Un default apare atunci când un împrumutat nu reușește să efectueze plățile convenite pentru datoriile sale.

Banca Canadei și Banca Angliei, care urmăresc datoriile suverane la nivel mondial, estimează că valoarea totală a datoriei guvernamentale în stare de nerambursare în întreaga lume a fost de 443,2 miliarde de dolari în 2020 - aproximativ 0,5% din datoria publică mondială.

Guvernele recente care au intrat în default includ Argentina, Belize, Ecuador și Surinam, națiunile care de obicei nu reușesc să țină pasul cu plățile exprimate în valută străină. Unii au rezultate solide, inclusiv SUA și Marea Britanie.

Cu toate acestea, ambele au eșuat în trecut - inclusiv Marea Britanie în 1672 sub domnia lui Carol al II-lea și SUA în 1862 în timpul războiului civil american.

Rusia trebuie să efectueze două plăți de cupoane sau dobânzi regulate pe 16 martie. Cu toate acestea, va avea o perioadă de grație de 30 de zile, ceea ce înseamnă că un default nu va avea loc în mod oficial cel puțin până în aprilie.

Rusia s-a mai aflat în default, inclusiv în timpul Revoluției din 1917 și în 1998, când economia țării a intrat în colaps după prăbușirea Uniunii Sovietice și iar costurile războiului din Cecenia au dus-o în situația de a nu mai putea să țină pasul cu plata datoriilor. Cu toate acestea, chiar și atunci, Rusia a ținut pasul cu plățile în dolari.

Așa-numita criză a rublei a provocat daune grave economiilor vecine și a transmis unde de șoc prin sistemul financiar global, inclusiv pierderi uriașe pentru fondul de hedge din SUA Long-Term Capital Management.

Rusia și-a consolidat poziția financiară în ultimii ani, ca răspuns la sancțiunile occidentale impuse după anexarea Crimeei în 2014, guvernul deținând excedente bugetare și reducându-și dependența de dolarul american.

Potrivit Institutului de Finanțe Internaționale (IIF), pasivele externe ale Rusiei – bani datorați creditorilor de către guvern, companii și gospodării – au scăzut de la aproximativ 733 de miliarde de dolari în 2014 la aproximativ 480 de miliarde de dolari. Dintre acestea, 135 de miliarde de dolari urmează să fie plătiți creditorilor în termen de un an.

Cu toate acestea, suma datorată de guvern însuși este relativ mică. Statul are aproximativ 40 de miliarde de dolari în obligațiuni în valută străină denominate în dolari și euro – minuscule în comparație cu dimensiunea economiei sale și cu mai multe națiuni comparabile. Investitorii de peste mări dețin, de asemenea, datorii rusești de 28 de miliarde de dolari exprimate în ruble.

Cu toate acestea, amploarea problemei este mai mare pentru corporațiile rusești, care dețin puțin sub 100 de miliarde de dolari în obligațiuni internaționale.

Investitorii în datoria rusă includ fonduri speculative, care preferă să facă pariuri riscante, și principalii manageri de active globale. Potrivit Financial Times, managerul de fonduri american Pimco, unul dintre cei mai mari investitori de pe piața de obligațiuni din lume, a acumulat o poziție de 1,5 miliarde de dolari în datoria suverană a Rusiei.