Ce jura Putin la învestirea sa ca președinte, în 2000. A promis să „păstreze și să dezvolte democrația”
Your browser doesn't support HTML5 video.
Însă văduva celui mai cunoscut oponent al lui Putin, acum în exil, a avut un altfel de mesaj pentru Putin. "Ţara noastră este condusă de un mincinos, un hoţ, un asasin, dar se va termina inevitabil", a declarat Iulia Navalnaia. Iar analiștii remarcă cum pompa ceremoniilor ascunde falsa legitimitate a liderului de la Kremlin, care a a eliminat opoziția și libertatea presei, a trucat alegerile și a subminat constituția.
Pentru a cincea oară, Vladimir Putin a parcurs lungul traseu prin Palatul mare al Kremlinului către Sala tronului Sfântul Andrei, unde a depus jurământul.
Vladimir Putin: „Când exercit puterile președintelui Federației Ruse, jur să respect și să protejez drepturile și libertățile omului și cetățeanului, să respect și să apăr constituția Federației Ruse, să protejez suveranitatea și independența, securitatea și integritatea statului, să servesc cu devotament poporul. Suntem un popor unit și măreț, iar împreună vom depăși toate obstacolele și vom realiza toate planurile noastre. Împreună vom fi învingători”.
Salvele de tun au salutat începutul noului mandat prezidențial, care îl menține pe Putin la Kremlin până în 2030; când constituția i-ar permite să mai candideze o dată!
La final, Putin a primit salutul regimentului prezidențial. Iar patriarhul Kiril l-a binecuvântat și i-a citit pasaje din Biblie, semn că Biserica Ortodoxă rusă îl susține până în pânzele albe.
Pompa ceremoniei de învestire este binecunoscută. Dar multe s-au schimbat de la prima inaugurare a lui Putin, în 2000.
Vladimir Putin, 7 mai 2000: „Jur să respect și să protejez drepturile și libertățile”.
Pe atunci, sub privirile lui Boris Elțin, de la care prelua ștafeta, președintele Putin promitea să "păstreze și să dezvolte democrația" și să "aibă grijă de Rusia."
Douăzeci și patru de ani mai târziu, liderul Kremlinului duce un război de agresiune împotriva Ucrainei; un război în care Rusia a suferit totuși pierderi grele. Iar în țară, în loc să dezvolte democrația, Putin a limitat-o cât a putut: întemnițând sau eliminând fizic oponenții și anulând toate mecanismele de verificare și echilibrare a puterii sale, inclusiv jurnaliștii îndependenți.
Emma Burrows, The Associated Press: „De când Putin și-a trimis trupele în Ucraina, acum mai bine de doi ani, autoritățile ruse au reprimat opoziția. De fapt, nu a existat o opoziție reală care să i se opună. Acum, întrebarea este ce va face Putin cu încă șase ani la putere. Există îngrijorări că autoritățile ar putea crește taxele pentru a finanța lupta din Ucraina, că ar putea mobiliza mai mulți soldați, iar unii oficiali europeni chiar au avertizat că Rusia ar putea ataca o țară NATO”.
Vladimir Putin: „Nu refuzăm să ne angajăm în dialog cu ţările occidentale. Alegerea le aparţine: dacă intenţionează să continue să încerce să frâneze dezvoltarea Rusiei, să continue politica lor de agresiune şi de presiune neîncetată asupra ţării noastre, cum a fost de-a lungul anilor, sau să caute o cale spre cooperare şi pace”.
Dar provocarea pentru Occident constă în modul de a trata un lider rus tot mai autoritar, hotărât să restaureze ceea ce consideră el că este măreția Rusiei: un țar modern... cu arme nucleare.