Cazurile de rujeolă în Europa şi Asia Centrală au crescut cu 3.000% în acest an, faţă de anul trecut. Avertismentul UNICEF
UNICEF atrage atenţia că acest lucru se datorează unui regres al acoperirii vaccinale în rândul copiilor.
Potrivit UNICEF, 30.601 cazuri de rujeolă au fost confirmate în Europa şi Asia Centrală, între ianuarie şi 5 decembrie 2023, faţă de 909 pe tot parcursul anului 2022, ceea ce marchează o creştere de 3.266% a numărului de cazuri ale acestei boli care poate fi prevenită prin vaccinare.
Datele indică, de asemenea, o tendinţă mai recentă de agravare a situaţiei, deoarece rata cazurilor de rujeolă în Europa şi Asia Centrală aproape s-a dublat între octombrie şi noiembrie 2023. Se anticipează ca numărul cazurilor din regiune să crească şi mai mult din cauza lipsei de imunitate.
”Creşterea cazurilor de rujeolă este cel mai clar semn al unei întreruperi în acoperirea vaccinală. O astfel de creştere dramatică necesită o atenţie urgentă şi măsuri de sănătate publică pentru a proteja copiii de această boală periculoasă şi mortală”, a declarat Regina De Dominicis, director regional al UNICEF pentru Europa şi Asia Centrală.
Rujeola are un efect devastator asupra sănătăţii copiilor, cu consecinţe uneori fatale. Aceasta provoacă o slăbire de lungă durată a sistemului imunitar al copiilor, făcându-i mai vulnerabili la alte boli infecţioase, inclusiv la pneumonie.
Potrivit UNICEF, cea mai mare rată a cazurilor de rujeolă este raportată în Kazahstan, cu 69 de cazuri la 100.000 de locuitori, însumând 13.254 de cazuri, conform ultimelor date disponibile. Kârgâzstan are a doua cea mai mare rată a cazurilor de rujeolă, cu 58 de cazuri la 100.000 de locuitori, însumând 3.811 cazuri. România, care a declarat epidemie de rujeolă la nivel naţional, are o rată de 9,6 cazuri raportate la 100.000 de locuitori, însumând 1.855 de cazuri.
Creşterea numărului de cazuri de rujeolă este cauzată de o scădere a acoperirii vaccinale în întreaga regiune. Scăderea cererii de vaccinuri - în parte alimentată de informaţiile false şi neîncrederea care s-au acutizat în timpul şi în urma pandemiei COVID-19, perturbarea serviciilor de sănătate şi sistemele fragile de asistenţă medicală primară sunt unii dintre factorii care contribuie la această situaţie, afirmă reprezentanţii UNICEF.
Cele mai recente date arată că aproximativ 931.000 de copii din Europa şi Asia Centrală au ratat în totalitate sau parţial vaccinarea de rutină în perioada 2019-2021. În Europa şi Asia Centrală, rata de imunizare cu prima doză împotriva rujeolei a scăzut de la 96% în 2019 la 93% în 2022. După ce copiii trec de vârsta la care se administrează vaccinurile de rutină, este nevoie de un efort dedicat pentru asigurarea recuperării vaccinărilor.
Pentru ca fiecare copil să fie protejat, UNICEF îndeamnă ţările din regiune: să identifice şi să ajungă de urgenţă la toţi copiii, în special la cei care nu au fost vaccinaţi, să întărească cererea de vaccinuri, inclusiv prin consolidarea încrederii, să acorde prioritate finanţării serviciilor de imunizare şi asistenţei medicale primare, să construiască sisteme de sănătate reziliente prin investiţii în personalul medical, inovaţie şi producţie locală.
UNICEF colaborează cu guvernele, Gavi - Alianţa pentru vaccinuri, OMS şi alţi parteneri pentru a genera dovezi, a identifica copiii nevaccinaţi cu nicio doză şi comunităţile nevaccinate, a înţelege cauzele profunde ale regresului din perspectiva cererii şi a ofertei şi a evalua cauzele şi factorii de risc în funcţie de contextul specific. UNICEF utilizează aceste dovezi pentru a dezvolta şi a pune în aplicare strategii de sprijinire a guvernelor din Europa şi Asia Centrală pentru imunizarea fiecărui copil.
UNICEF este prezent în România şi în alte 190 de ţări şi teritorii pentru a promova supravieţuirea şi dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescenţă. În România, UNICEF lucrează împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorităţi locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naţionali şi internaţionali şi mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educaţie timpurie de calitate şi la şcoală, pentru protejarea adolescenţilor şi monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecţie socială şi pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor.