Câtă influență va avea Elon Musk în al doilea mandat de președinte al lui Trump: ”Multă! A apărut și în poza de familie”
Your browser doesn't support HTML5 video.
Galerie foto
Între timp, așa cum a promis în campanie, Trump începe să pregătească terenul negocierilor pe plan internațional.
Potrivit The Telegraph, el este interesat de un plan de înghețare a războiului din Ucraina. În schimb, situația a început să se deterioreze și mai mult în Orientul Mijlociu, în condițiile în care Qatarul a anunțat că nu va mai media între Israel şi mişcarea palestiniană Hamas.
Un important consilier de campanie al lui Donald Trump a declarat că Ucraina trebuie să accepte că a pierdut Crimeea în fața Rusiei și că încheierea războiului "ține de salvarea vieților, NU de recuperarea teritoriilor".
Iar, potrivit cotidianului britanic The Telegraph, președintele ales ar urma să contureze un plan de înghețare a războiului. Țările baltice sunt îngrijoarate de o asemenea perspectivă. Laurynas Kasčiūnas, ministrul lituanian al Apărării: ”Riscul este ca acest plan de pace să ducă la un nou conflict înghețat, care va ajuta Rusia să-și întărească forțele, să se repoziționeze și să revină peste câțiva ani cu un alt atac. Așa că trebuie să evităm discuțiile de pace injuste și bazate pe regulile rusești. Avem nevoie de o pace justă, credibilă, și un asemenea tip de pace are nevoie de o Ucraină mai puternică, pentru a porni negocierile de pe o poziție mai puternică.” Mai mult, Washingtonul ar putea cere trupelor europene să asigure o zonă tampon de circa 1.300 de kilometri, între armatele rusă și ucraineană.
Pe de altă parte, în discuția pe care Donald Trump și Elon Musk au avut-o cu președintele ucreainean Volodimir Zelenski, cei doi ar fi dat asigurări că Ucraina poate conta în continuare pe sprijinul lor.
Reporter: Câtă influență crezi că ar avea Elon Musk în al doilea mandat al lui Trump?
Maggie Haberman, analist politic: ”Cred că multă! A fost mereu prezent la Mar-a-Lago (reședința lui Trump). Președintele Erdogan, al Turciei, a spus că Musk tocmai lua cina cu Trump, când el l-a sunat pe noul președinte american. A apărut și Musk în fotografia de familie pe care Tiffany (fiica lui Trump) a postat-o (în noaptea alegerilor). A vorbit despre tranziția de putere, a avut opinii despre ce persoane ar putea ocupa anumite posturi...”
Între timp, Qatarul a anunțat că se retrage din rolul de mediator între Israel şi gruparea palestineana Hamas. Decizia vine după ce înalți oficiali americani ar fi spus că Washingtonul nu va mai accepta prezența reprezentanților Hamas în Qatar, acolo unde guparea are un sediu oficial încă din 2012.
Împreună cu Statele Unite şi Egipt, Qatarul a mediat armistițiul temporar din toamna anului trecut, în urma căruia mai mulți ostatici israelieni ținuți în Fâșia Gaza au fost eliberați.
Mai mult, în campania electorală, Kamala Harris a susținut în mai multe rânduri încheierea unui acord de încetare a focului în Fâșia Gaza: ”Gruparea Hamas este decimată și conducerea sa este eliminată. Acest moment ne oferă ocazia de a pune capăt, în sfârșit, războiului din Fâșia Gaza.”
Totuși, comunitatea musulmană din Statele Unite explică de ce NU au ales să o susțină pe Kamala Harris.
Musulmancă: ”Sub nicio formă nu ne așteptam ca vicepreședinta Harris, în timp ce era sus pe scenă, foarte arogantă, să reducă protestatarii la tăcere.”
Musulmancă: ”(Rezultatul alegerilor) a adus comunitatea nostră în poziția de a luat cuvântul, iar ea ar trebui să asculte. (...) Am vorbit tare și clar. Nu ne desconsideră, nu consideră că sprijinul nostru ți se cuvine. Sângele nostru nu este ieftin. Viețile musulmane și arabe contează, fie că sunt aici sau în Orientul Mijlociu.”
Între timp, Pentagonul poartă discuții - neoficiale - cu privire la modul în care Departamentul Apărării va reacționa în cazul în care Donald Trump va da ordine controversate.
De exemplu să trimită armata în stradă pentru deportarea migranților ilegali. Sau dacă va decide să demită o mare parte din personalul apolitic, pentru a-și completa administrația cu cei pe care îi consideră loiali.
Natasha Bertrand, corespondent CNN pentru securitate națională: ”(Dezbat) care ar fi răspunsul dacă președintele ar ordona ca trupele în serviciu activ să fie angajate în acțiuni de aplicare a legii. Iar dacă va da un astfel de ordin, crede un fost oficial militar de rang înalt, care a servit în primul mandat al lui Trump, ar fi ceva cu adevărat semnificativ. Dezbat ce s-ar întâmpla, de exemplu, dacă ar fi demisii, în cazul în care se dau asemenea ordine. Și care ar fi lanțul de comandă, dacă Trump ar ordona desfășurarea militarilor în serviciu activ.”