Cine candidează la alegerile din R. Moldova 2024: Profilurile celor 11 candidați la președinție

Galerie foto

Să analizăm mai îndeaproape profilurile celor 11 candidați de la Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, de pe 20 octombrie 2024.

1. Maia Sandu (independentă, susținută de PAS)

Actualul președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu, se prezintă în fața electoratului pentru un al doilea mandat. Cariera sa politică a început în 2012, când a fost numită ministru al Educației, funcție pe care a deținut-o până în 2015. În 2019, Sandu a ocupat pentru o scurtă perioadă funcția de prim-ministru.

Sandu s-a remarcat în primul său mandat prezidențial prin promovarea agendei pro-europene și a luptei împotriva corupției. Ea a jucat un rol crucial în obținerea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova în 2022. Campania sa pentru al doilea mandat se axează pe continuarea reformelor începute, consolidarea statului de drept și apropierea de Uniunea Europeană.

Ca prima femeie președinte a Republicii Moldova, Sandu a adus o schimbare semnificativă în peisajul politic al țării. Sondajele o plasează în fruntea intențiilor de vot, cu aproximativ 27% din preferințele electoratului.

2. Alexandr Stoianoglo (PSRM)

Alexandr Stoianoglo, politician de origine găgăuză, intră în cursa prezidențială din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM). Cariera sa include funcția de procuror general al Republicii Moldova între 2019 și 2021, precum și cea de vicepreședinte al Parlamentului în perioada 2009-2010.

Experiența sa în domeniul juridic este un punct central al campaniei sale. Stoianoglo promite reforme ample în sistemul judiciar și intensificarea luptei împotriva corupției. El se poziționează ca un candidat care poate aduce stabilitate și echilibru în relațiile externe ale Moldovei, pledând pentru o politică echilibrată între Est și Vest.

Sondajele îl plasează pe locul al treilea, cu aproximativ 11% din intențiile de vot.

3. Renato Usatîi (Partidul Nostru)

Renato Usatîi, fostul primar al orașului Bălți, este la a doua sa încercare de a accede la funcția supremă în stat. În 2020, el s-a clasat pe locul al treilea în primul tur al alegerilor prezidențiale.

Usatîi se remarcă prin stilul său direct și populist. Campania sa se concentrează pe probleme sociale și economice, promițând creșterea nivelului de trai și combaterea sărăciei. El pledează pentru o politică de echilibru între Est și Vest, susținând că Moldova ar trebui să mențină relații bune atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Rusia.

Popularitatea lui Usatîi îl plasează pe locul al doilea în sondaje, cu aproximativ 12-13% din intențiile de vot.

4. Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei)

Vasile Tarlev aduce în competiția prezidențială o vastă experiență executivă, fiind prim-ministru al Republicii Moldova între 2001 și 2008. În prezent, Tarlev este președinte al Congresului Național al Industriașilor și Antreprenorilor din Moldova și conduce partidul Viitorul Moldovei.

Platforma sa electorală se concentrează pe dezvoltarea economică și atragerea investițiilor. Tarlev promite să folosească experiența sa guvernamentală și legăturile sale în mediul de afaceri pentru a stimula creșterea economică și a crea locuri de muncă.

5. Irina Vlah (independentă)

Irina Vlah, fostă guvernatoare (bașcană) a regiunii autonome Găgăuzia, se prezintă ca independentă în cursa prezidențială. Cariera sa politică a început în Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, fiind aleasă deputat între 2005 și 2015.

Experiența lui Vlah în administrarea regiunii Găgăuzia între 2015 și 2023 este un punct forte al campaniei sale. Ea promite să aducă o perspectivă regională în politica națională și să lucreze pentru o mai bună integrare a minorităților în societatea moldovenească.

6. Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei)

Ion Chicu, fost premier al Republicii Moldova între 2019 și 2020, candidează din partea Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei. Anterior funcției de prim-ministru, Chicu a fost ministru al Finanțelor și consilier al fostului președinte Igor Dodon.

Campania lui Chicu se axează pe expertiza sa în domeniul economic și financiar. El promite politici de consolidare fiscală, atragerea investițiilor străine și dezvoltarea infrastructurii naționale. Chicu se poziționează ca un tehnocrat capabil să gestioneze provocările economice ale țării.

7. Andrei Năstase (independent)

Andrei Năstase, fost primar general al Chișinăului și fost viceprim-ministru și ministru de Interne, se prezintă ca independent în cursa prezidențială. Cariera sa politică a fost marcată de activismul civic și lupta împotriva corupției.

Năstase promite o reformă amplă a sistemului de justiție și o luptă intensificată împotriva corupției. El se prezintă ca un reformator dedicat și un susținător ferm al integrării europene a Moldovei.

8. Octavian Țîcu (Blocul „Împreună")

Octavian Țîcu, istoric și fost boxer profesionist, candidează din partea blocului „Împreună". Experiența sa politică include funcțiile de deputat în Parlamentul Republicii Moldova și de ministru al Tineretului și Sportului.

Țîcu aduce o perspectivă intelectuală în dezbaterea electorală, concentrându-se pe teme precum identitatea națională, educația și cultura. El pledează pentru o apropiere mai strânsă de România și pentru integrarea europeană a Moldovei.

9. Victoria Furtună (independentă)

Victoria Furtună, fostă procuroare anticorupție, se prezintă ca independentă în cursa prezidențială. Cu o carieră în procuratură începută în 2008, Furtună a candidat în 2021 la funcția de procuror general interimar.

Campania sa se concentrează pe reforma sistemului judiciar și combaterea corupției. Furtună promite să folosească experiența sa în domeniul juridic pentru a consolida statul de drept și a îmbunătăți eficiența sistemului de justiție.

10. Tudor Ulianovschi (independent)

Tudor Ulianovschi, fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, candidează ca independent. Experiența sa diplomatică include și funcția de ambasador al Republicii Moldova în Elveția.

Ulianovschi pune accentul pe politica externă și integrarea europeană în platforma sa electorală. El promite să folosească experiența sa diplomatică pentru a consolida poziția internațională a Moldovei și a accelera procesul de integrare europeană.

11. Natalia Morari (independentă)

Natalia Morari, jurnalistă cunoscută pentru anchetele sale și emisiunile de analiză politică, intră în arena politică ca independentă. Cariera sa jurnalistică a inclus și un episod controversat în 2008, când a fost expulzată din Rusia.

Morari promite să aducă transparență și integritate în politica moldovenească. Campania sa se concentrează pe libertatea presei, combaterea dezinformării și promovarea unei societăți civile active.

Teme de campanie și provocări

Deși fiecare candidat are propriile priorități și abordări, există câteva teme comune care domină dezbaterea electorală:

Integrarea europeană: Majoritatea candidaților susțin apropierea de Uniunea Europeană, deși există diferențe în ceea ce privește ritmul și amploarea acestui proces.

Relațiile cu Rusia: Gestionarea relațiilor cu Federația Rusă rămâne o temă sensibilă, cu opinii diverse în rândul candidaților.

Combaterea corupției: Toți candidații promit intensificarea luptei împotriva corupției, deși metodele propuse variază.

Dezvoltarea economică: Atragerea investițiilor, crearea de locuri de muncă și creșterea nivelului de trai sunt priorități pentru toți candidații.

Reforma justiției: Îmbunătățirea sistemului judiciar este văzută ca o condiție esențială pentru progresul țării.

Politica externă și securitatea națională: În contextul regional tensionat, aceste aspecte capătă o importanță sporită.

În timp ce sondajele indică o preferință pentru continuitate prin susținerea actualei președinte Maia Sandu, prezența unor candidați puternici precum Renato Usatîi și Alexandr Stoianoglo sugerează că lupta electorală va fi strânsă. Indiferent de rezultat, alegerile din 2024 vor reprezenta un moment definitoriu pentru viitorul Republicii Moldova, influențând direcția țării în anii următori.