Arsenalul cu care Rusia ar putea invada Ucraina, de pe două fronturi. A desfăşurat trupe şi în Belarus

Vineri ar urma să discute cu omologul său rus, Serghei Lavrov, la Geneva, după convorbiri cu aliaţii europeni, joi, la Berlin.

Dincolo de forţele masive mobilizate în apropierea graniţei cu Ucraina, Rusia a desfăşurat trupe şi în Belarusul vecin şi prieten, pentru ceea ce numeşte "exerciţii militare comune". Rusia a dezminţit în mod repetat că plănuieşte o invazie în Ucraina.

Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe: "Este o situaţie extrem de periculoasă. Ne aflăm acum în situația în care Rusia poate lansa în orice moment un atac în Ucraina."

Cu această perspectivă alarmantă, şeful diplomaţiei americane a venit la Kiev.

Antony Blinken, Secretarul de Stat al SUA: „Nicio provocare, niciun motiv, cu excepția faptului că vedem mobilizarea unei forțe foarte semnificative. Știm că există planuri pentru a spori şi mai mult această forță, într-un scurt răstimp. Asta îi oferă președintelui Putin capacitatea, de asemenea, în timp scurt, de a lua măsuri agresive suplimentare împotriva Ucrainei."

Ucraina susține că rușii au instalat aproape tot sistemul militar pentru o eventuală invazie. La granița cu Ucraina, pregătirile sunt încheiate. 100.000 de soldați așteaptă la frontiera de vest, cu 3.500 de tancuri și 36 de lansatoare de rachete sol-sol Iskander (raza actiune 500 km). Alți 20.000 sunt în sud, în Crimeea, cu rachete și nave. Temeri și mai mari sunt legate de faptul că rușii ar putea deschide al doilea front, din nord, din Belarus. În trei săptămâni, Moscova și Minskul pornesc exerciții militare și acesta este și termenul limită pentru instalarea unui alt complex militar: de data asta de aviație, cu sisteme antiaeriene și baterii de rachete. Sunt 12 avioane de luptă supersonice multirol SU-35, lansatoare de rachete sol-aer S-400 ( câte 4 rachete cu raza de acțiune de la 40 la 400 km), cele mai performante sisteme antiaeriene ale rușilor și baterii de rachete cu rază scurtă Panțir ( rază de acțiune de 20-30 km) pentru distrugerea avioanelor inamice Rusiei.

Antony Blinken: "Preferinţa noastră clară este să găsim o rezolvare diplomatică a conflictului, pentru detensionarea situaţiei. În acelaşi timp, am spus-o clar: Dacă Moscova optează pentru o nouă agresiune împotriva Ucrainei, va suporta consecinţe serioase."

Rusia are o listă de revendicări pe care le numeşte garanţii de securitate. Cere ca Ucraina să nu fie primită niciodată în NATO şi cere ca Alianţa Nord-Atlantică să-şi limiteze activitatea militară, chiar şi defensivă, în ţările membre de pe flancul estic

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO: "Riscul unui conflict este real. Aliaţii NATO solicită Rusiei să detensioneze situaţia. Orice agresiune care va urma, va avea un cost ridicat pentru Moscova."

Cancelarul german Olaf Scholz a fost întrebat, insistent, dacă blocarea gazoductului Nord Stream 2 - aflat în prezent în curs de certificare în Germania, înaintea dării în exploatare - va face parte din costurile economice severe pe care le-ar suporta Rusia dacă invadează Ucraina. "Totul trebuie discutat", a răspuns Scholz.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: "Suntem de acord cu toate aspectele în această chestiune. Inclusiv faptul că, în mod clar, vor fi costuri mari și totul trebuie discutat, dacă va exista o intervenție militară împotriva Ucrainei."

Totuşi, atât secretarul general al NATO Jens Stoltenberg cât şi cancelarul Germaniei au exclus un răspuns militar în cazul unei agresiuni a Rusiei împotriva Ucrainei. Mai mult printre ţările membre ale alianţei există puncte de vedere diferite în problema livrărilor de armament către Ucraina.