Armata lui Putin a bombardat cu „cruzime” Hersonul, un oraș lăsat de mult timp fără apă și curent electric. Ce au vizat rușii

Însă, rachetele Kremlinului au căzut peste un spital, o școală și mai multe clădiri rezidențiale.

Sub atacuri constante, și cu perspectiva unei noi ofensive ruseşti în primăvară, Ucraina face demersuri pentru a primi de la aliați, atât rachete cu rază lungă de acțiune, cât și avioane de luptă moderne.

De la eliberarea de sub ocupația rușilor, în luna noiembrie, orașul port Herson, din sudul Ucrainei, este bombardat aproape constant de forțele Moscovei.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Armata rusă a bombardat cu cruzime Hersonul toată ziua. Clădiri de locuințe, diverse facilități sociale și de transport, inclusiv un spital, un oficiu poștal și o stație de autobuz au fost avariate. Două femei, asistente medicale, au fost rănite în spital. Până acum, avem informații că sunt șase răniți și trei morți”.

Citește și

Rusia, „profund îngrijorată” după atentatele comise în Ierusalimul de Est și îndeamnă toate părțile la „reținere maximă”

Dacă mulți dintre locuitorii din Herson s-au obișnuit să-și ducă traiul în adăposturi, angajații din spitale nu se pot ascunde când încep bombadamentele.

Iar în satele de lângă Herson, puținii oameni rămași, abia își mai duc traiul de zi cu zi. În toiul iernii, n-au curent şi apă curentă, iar zgomotul bombardamentelor ce țintesc Hersonul răzbate până la ei.

Tatiana Trofimenko, localnică: „Încă mă trezesc ţipând de frica. Şi mă tem tot timpul că reîncep bombardamentele. Nu-i nimic mai rău decât asta”.

După luni de la retragerea ruşilor din estul ori sudul Ucrainei, foarte puţini oameni s-au întors în localităţile-fantomă. Oricum au condiţii de viaţă rudimentare, ca în Epoca de piatră.

Între timp, Kievul poartă discuții accelerate cu aliații săi cu privire la furnizarea de rachete cu rază lungă de acţiune, necesare pentru a distruge depozitele militare ale rușilor. Dezvăluirea a fost făcută de principalul consilier al președintelui Zelenski. În negocieri este pomenit un model american, cu o rază de acţiune de 300 km.

Vadym Skibitskiy, adjunctul șefului adjunct al serviciului de informații al Apărării din Ucraina: „Rușii și-au mutat logistica și comandamentele departe de linia frontului, adică la 80-100-120 de km și, ca să le lovim, avem nevoie de sisteme cu rază lungă. În zona Rostovului, sunt centre logistice majore pe care trebuie să le distrugem ca să compromitem aprovizionarea trupelor ruse”.

Ar fi fost, de asemenea, inițiate tratative și pentru a înlocui flota aeriană a ţării, formată din avioane de luptă din era sovietică, depășite. Însă, oficialii ucraineni sunt reticenți în a specula pe această temă, conștienți că occidentalilor nu le plac discuțiile publice despre avioane de luptă moderne. De altfel, Berlinul a exclus categoric astfel de livrări.

„Chestiunea avioanelor de luptă nici măcar nu intră in discuție” - a declarat cancelarul Olaf Scholz într-un interviu pentru presa germană. „Să nu intrăm într-un război constant al licitărilor când vine vorba de sistemele de arme”, a mai spus liderul de la Berlin.

La fel ca în cazul tancurilor, noile cerințe ale ucrainenilor sunt precipitate de intensificarea ofensivei ruse din Donbas.

Sam Kiley, CNN Senior International Correspondent: „Ucrainenii spun că, în ultimele 24 de ore, oraşul Vuhledar a fost lovit de mai mult de 300 de ori, cu artileria, lansatoare multiple de rachete etc. Armata Kievului pune asta pe seama faptului că ruşii vor să atragă aici o parte din forţele ucrainene implicate în luptele din Bahmut. Este totodată o încercare de a deschide încă un front feroce în campania prin care ruşii încearcă să captureze ce mai este controlat de ucraineni in regiunea Donețk”.