Antony Blinken, despre folosirea rachetelor americane în Rusia: ”Ucraina a luat și va lua propriile decizii”

Asta au declarat pentru „Reuters” patru surse de la Moscova. Între timp, ucrainenii susțin că au oprit ofensiva rusă în regiuna Harkov și lansează acțiuni de contra-atac.   Aflat în vizită oficială în Belarus, Vladimir Puţin a declarat că este pregătit să revină la masa negocierilor cu Ucraina.   Potrivit unor surse de la Kremlin, citate de Reuters, președintele rus ar dori un armistițiu care să înghețe linia frontului și să permită Rusiei să păstreze teritoriile ocupate în acest moment. Aceleași surse spun că Putin e conștient că nu mai poate obține noi cuceriri în Ucraina fără un nou val de mobilizare, care i-ar știrbi și mai mult imaginea.   Vladimir Putin: ”Vedem că au revenit discuțiile despre nevoia de a ne întoarce la masa negocierilor. Să revenim (la negocieri), dar să nu ne bazăm doar pe ceea ce își dorește o parte sau alta, ci să ne bazăm pe înțelegeri fundamentale care au fost atinse în timpul negocierilor din Belarus și Turcia, bazate la rândul lor pe realitățile din teren”.   Cu alte cuvinte, Putin ar vrea ca Rusia să păstreze teritoriile ocupate, iar asta ar fi o victorie suficient de mare pentru a-i convinge pe ruși că au învins. De cealaltă parte, ministrul ucrainean de Externe susține că Putin vrea doar să deraieze summitul de pace din Elveția, de lună viitoare, motiv pentru care și-a pus subalternii să trimită semnale false despre o potențială încetare a focului. De altfel, Putin nu recunoaște actuala conducere de la Kiev. Vladimir Putin: ”Suntem conștienți că actualul șef de stat (din Ucraina) nu mai are legitimitate. Bineînțeles, trebuie să înțelegem cu cine putem negocia, ca să semnăm documente cu valoare juridică și să fim complet siguri că discutăm cu autorități legitime”.   Mandatul președintelui ucrainean Zelenski ar fi trebuit să se încheie pe 20 mai, dar Kievul a respins ideea organizării unor alegeri câtă vreme țara e în război. Ucraina este sub legea marțială și, potrivit Constituției, dacă mandatele aleșilor expiră, ele sunt prelungite din oficiu până la ridicarea legii marțiale.   Pe de altă parte, Moscova încearcă noi provocări la granița cu statele baltice. Poliţiştii ruşi de frontieră au îndepărtat geamandurile de navigaţie de pe partea estoniană a râului care separă cele două ţări. Râul Narva porneşte dintr-un lac situat între Rusia şi Estonia şi ajunge în Golful Finlandei, parte a Mării Baltice. Talinul a cerut explicaţii Rusiei, precum şi returnarea geamandurilor.   Rusia a continuat cu această nouă acțiune provocatoare după ce ministerul rus al apărării publică, zilele trecute, un proiect de revizuire a frontierelor maritime din estul Mării Baltice. Totuși proiectul respectiv - promovat de noul ministru Andrei Belousov - a fost şters de pe portalul oficial - după ce a stârnit îngrijorare și reacții de condamnare din partea membrilor NATO.   În acest timp, la Washington, administrația Biden dezbate dacă să permită sau nu Kievului să folosească rachete de proveniență americană cu rază lungă de acțiune, pentru a lovi chiar pe pe teritoriul Rusiei.   Antony Blinken, secretarul de stat al SUA: ”Ucraina a luat și va lua propriile decizii, noi ne asigurăm că vor primi echipamentele de care au nevoie”.   Părerile sunt împărțite chiar printre oamenii președintelui Biden. În timp ce secretarul de stat Blinken susține că Ucraina poate folosi armele cum dorește, consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan spune că tehnica americană poate fi folosită doar pe teritoriul ucrainean.