Angela Merkel se retrage din 2021. Nu va mai candida pentru funcția de cancelar
Your browser doesn't support HTML5 video.
Merkel, 64 de ani, a precizat că nu va mai candida pentru un loc în Bundestag (camera inferioară a parlamentului federal german) după încheierea actualului său mandat şi nici nu este interesată de ocuparea unei funcţii la nivelul Uniunii Europene la Bruxelles.
Surse din CDU au informat luni dimineaţă că Angela Merkel va renunţa în luna decembrie la preşedinţia Uniunii Creştin-Democrate (CDU).
''Ea nu va mai reprezenta preşedinţia partidului'', a indicat un responsabil al CDU, sub acoperirea anonimatului, confirmând astfel o informaţie apărută în ediţiile online ale publicaţiilor Der Spiegel şi Handelsblatt.
Angela Merkel conduce CDU începând din anul 2000, iar renunţarea sa la acest rol ar urma să declanşeze o cursă internă în partid pentru desemnarea persoanei care îi va succeda în funcţia de cancelar al Germaniei. Favorită pentru preşedinţia CDU pare a fi Annegret Kramp-Karrenbauer, care în prezent deţine funcţia de secretar general al partidului.
De asemenea, Friedrich Merz, fost lider al grupului parlamentar conservator din Bundestag, a declarat că va candida la preşedinţia CDU, potrivit unor surse citate de dpa.
'Marea coaliţie' formată din blocul conservator CDU-CSU (Uniunea Creştin-Democrată/Uniunea Creştin-Socială) şi Partidul Social-Democrat (SPD) a suferit duminică o înfrângere grea în alegerile regionale din landul Hessa.
Dificilă de realizat în luna martie, coaliţia guvernamentală condusă de Angela Merkel a traversat mai multe crize în ultimele luni, în principal din cauza unei rebeliuni a componentei sale aflate mai la dreapta, partidul bavarez CSU al ministrului de interne german, Horst Seehofer. Acesta a încercat să-i impună cancelarului o înăsprire a politicii în materie de migraţie după venirea a peste un milion de solicitanţi de azil în 2015 şi 2016 în Germania şi în contextul ascensiunii extremei drepte germane, notează AFP.
Slăbirea poziţiei Angelei Merkel pe plan intern i-ar putea limita capacitatea de lider la nivelul Uniunii Europene, în contextul în care blocul comunitar traversează o perioadă turbulentă marcată de Brexit şi de criza bugetară din Italia, dar şi în perspectiva alegerilor europarlamentare din mai 2019.