Migranţi abuzați și respinși ilegal la frontierele UE. Dovezi obținute din Grecia, România și Croaţia
Galerie foto
Acest lucru îl arată o anchetă jurnalistică realizată de mai multe mass-media, între care publicaţia germană Der Spiegel, potrivit AFP.
Ancheta - realizată în decurs de opt luni de către jurnalişti din şapte ţări şi de opt media diferite - relevă un "sistem" implicând "unităţi speciale" ai căror membri îşi ascund identitatea în cea mai mare parte a timpului purtând uniforme fără însemne şi cagule care le acoperă faţa, scrie Spiegel.
"Ei operează în cea mai mare parte în secret şi sunt plătiţi de către cetăţenii europeni", explică revista germană în ancheta postată pe site-ul său web, miercuri seara, rezultat al colaborării cu televiziunea publică germană ARD, cotidianul francez Liberation, media croată şi sârbă, platforma de investigaţii olandeză Lighthouse Reports.
Potrivit Spiegel, înregistrări video ce atestă 11 cazuri de respingere a migranţilor la frontiera cu Croaţia arată cum mai mulţi bărbaţi lovesc refugiaţi înainte de a-i trimite înapoi în Bosnia-Herţegovina.
Şase funcţionari croaţi au confirmat publicaţiei germane, după ce au examinat imaginile, că bărbaţii din înregistrare sunt membri ai unei unităţi speciale a poliţiei croate. Pe plan intern, operaţiunea de respingere a migranţilor la frontieră a fost denumită "Operaţiunea coridor" de către oficialii croaţi.
Pe baza altor video analizate şi mărturii, ancheta afirmă că, în Marea Egee, unităţi speciale ale Gărzilor de coastă greceşti au ca obiectiv interceptarea solicitanţilor de azil, pe care îi trimit înapoi în ambarcaţiuni de salvare de culoare portocalie, parţial cumpărate cu bani de la UE.
Nici guvernul grec, care a contestat precedentele acuzaţii privind redirecţionarea migranţilor la frontieră, nici autorităţile croate nu au răspuns la întrebările jurnaliştilor.
"Departe de a fi o abatere culpabilă a câtorva agenţi, aceste 'pushback' constituie o strategie stabilită de state ale căror forţe de poliţie sunt sprijinite financiar de către UE", scrie Liberation.
"În Grecia, România sau Croaţia, mărturii ale solicitanţilor de azil care descriu astfel de practici sunt nenumărate şi sunt primite de asociaţii, avocaţi sau jurnalişti", potrivit cotidianului francez.
Această investigaţie a permis obţinerea de "probe vizuale", prin utilizarea dronelor, camerelor termice sau folosite la vânătoare cu declanşare de la distanţă.
Amnesty International a reacţionat miercuri la aceste acuzaţii, calificând drept "alarmant faptul că executivul european continuă să închidă ochii la încălcarea flagrantă a legislaţiei UE şi continuă chiar să finanţeze operaţiuni ale poliţiei şi operaţiuni frontaliere în unele dintre aceste ţări", potrivit AFP.