Alegeri prezidențiale în Republica Moldova. Canditatul care ar putea obține victoria încă din primul tur de scrutin. SONDAJ

Galerie foto

De asemenea, creşte semnificativ şi proporţia alegătorilor indecişi, astfel că, dacă aceştia s-ar hotărî în cele din urmă să voteze pentru ea, există şanse ca actuala şefă a statului să fie realeasă din primul tur de scrutin, arată datele unui sondaj dat publicităţii joi.

Un salt semnificativ a făcut proporţia alegătorilor care spun că vor vota atât la alegerile prezidenţiale, cât şi la referendumul pro-UE care se desfăşoară concomitent (76,3 la sută faţă de 68,3 la sută în septembrie). De asemenea, proporţia celor care spun că ar vota „Da” la referendum este în uşoară creştere în octombrie faţă de luna septembrie (55,1 la sută faţă de 53,8 la sută).

Semnificativ, majoritatea celor intervievaţi cred că Republica Moldova se îndreaptă într-o direcţie corectă (46,5 la sută), o proporţie uşor mai ridicată decât a celor care cred contrariul (42,8 la sută), în timp ce 10,7 la sută nu ştiu sau nu vor să răspundă.

Astfel, 85,7 la sută spun că ar participa la vot la alegerile prezidenţiale din 20 octombrie (creştere de aproape 5 procente faţă de septembrie), iar 8,3 la sută spun că „probabil” vor participa.

Citește și

Alegeri prezidențiale în Republica Moldova 2024: Ghid pentru votul din 20 octombrie și contextul general al alegerilor

Maia Sandu ar fi votată de 35,8 la sută dintre alegători (uşoară scădere faţă de precedentul sondaj, când era cotată cu 36,1 la sută), iar următorul clasat ar fi candidatul susţinut de stânga prorusă Alexandr Stoianoglo, cotat cu 9 la sută din intenţiile de vot (scădere cu aproape un procent, de la 10,1 la sută). Următorii clasaţi ar fi Renato Usatîi (6,4 la sută) şi Irina Vlah (2,2 la sută), ambii în scădere faţă de sondajul cu date din septembrie, când erau la 7,5 la sută, respectiv 4,1 la sută.

Cei care spun că nu ştiu cu cine să voteze au ajuns la 28,1 la sută, în timp ce în septembrie erau 24,4 la sută.

Pentru validarea alegerilor prezidenţiale şi a referendumului este nevoie de o participare a unei treimi din electorat. O participare de peste 50 la sută în cazul referendumului constituţional ar feri, teoretic, rezultatul lui de o eventuală contestare a încadrării sale (pentru chestiuni care ţin de suveranitate, de exemplu, e nevoie de o participare de peste 50 la sută).

Dacă singura surpriză în cazul alegerilor prezidenţiale ar putea fi doar un scor care să nu mai facă necesar organizarea celui de-al doilea tur de scrutin, s-a spus că adevărata miză a acestui scrutin şi a referendumului ar fi pregătirea terenului pentru alegerile parlamentare de anul viitor, care ar urma să aibă loc undeva în vară.

Preşedinta proeuropeană Maia Sandu n-ar putea să-şi atingă obiectivul unei aderări la UE a Republicii Moldova până în 2030, dacă nu ar avea un guvern şi un parlament care să o ajute. Partidul ei, PAS, aflat acum la guvernare, are în prezent 63 din cele 101 de mandate din Parlament.

Dacă duminica viitoare s-a organiza alegeri parlamentare, 32,7 la sută dintre alegători spun că ar vota cu PAS, potrivit sondajului din octombrie, în timp ce în septembrie proporţia susţinătorilor era de 29,9 la sută. Îl urmează Partidul Socialiştilor cu 8,9 la sută (faţă de 7,2 la sută), în timp ce blocul electoral „Victoria”, format în jurul oligarhului prorus Ilan Şor, precum şi comuniştii pierd teren: 4,3 la sută faţă de 6,9 la sută, respectiv 1,6 la sută faţă de 3,6 la sută. În schimb, Partidul Nostru al controversatului Renato Usatîi este în uşoară creştere: 4,3 la sută în octombrie, faţă de 3,5 la sută în septembrie.

Sondajul, realizat de CBS-Reasearch la comanda Watchdog.md, a lucrat cu un eşantion reprezentativ de 1.034 persoane cu vârstă de 18 ani şi mai mult, prin metoda CATI (intrerviu telefonic), şi are o marjă de eroare de plus/minus 3,05 la sută. Perioada de culegere a datelor a fost 11 – 16 octombrie 2024, iar chestionarul a fost disponibil în limbile română şi rusă, oferindu-se respondenţilor posibilitatea dea alege limba interviului.