Alegeri prezidențiale în Republica Moldova 2024: Ghid pentru votul din 20 octombrie și contextul general al alegerilor

În paralel cu alegerile prezidențiale, va avea loc și un referendum constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană, adăugând o dimensiune suplimentară acestui eveniment electoral.

Contextul alegerilor și semnificația lor

Alegerile prezidențiale din 2024 se desfășoară într-un context complex pentru Republica Moldova. Președintele ales va avea rolul de garant al suveranității, independenței naționale, unității și integrității teritoriale a țării, conform prevederilor constituționale.

Simultan cu alegerile prezidențiale, cetățenii vor fi chemați să se pronunțe într-un referendum constituțional cu privire la modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Întrebarea la care alegătorii vor trebui să răspundă este: "Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?"

Acest dublu scrutin vine într-un moment în care Republica Moldova se confruntă cu multiple provocări, atât interne, cât și externe. Printre acestea se numără procesul de integrare europeană, gestionarea relațiilor cu Federația Rusă, în special în contextul conflictului din Transnistria, necesitatea implementării reformelor economice și sociale, precum și eforturile continue de combatere a corupției.

Candidații și profilurile lor

Comisia Electorală Centrală a înregistrat 11 candidați pentru funcția de președinte al Republicii Moldova. Aceștia sunt:

1. Maia Sandu (independentă, susținută de PAS): Actuala președintă, care candidează pentru un nou mandat. Fostă prim-ministru și ministru al Educației, Sandu este cunoscută pentru agenda sa pro-europeană și anti-corupție.

2. Alexandr Stoianoglo (PSRM): Fost procuror general al Republicii Moldova (2019-2021) și fost vicepreședinte al Parlamentului (2009-2010). Stoianoglo este de origine găgăuză și candidează din partea Partidului Socialiștilor.

3. Renato Usatîi (Partidul Nostru): Fost primar al localității Bălți. Usatîi a mai candidat la alegerile prezidențiale din 2020, clasându-se pe locul al treilea.

4. Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei): Fost prim-ministru al Republicii Moldova (2001-2008). În prezent, Tarlev este președinte al Congresului Naţional al Industriaşilor şi Antreprenorilor din Moldova.

5. Irina Vlah (independentă): Fostă guvernatoare (bașcană) a Găgăuziei (2015-2023). Vlah și-a început cariera politică în Partidul Comuniştilor din Republica Moldova.

6. Ion Chicu (Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei): Fost premier al Republicii Moldova (2019-2020) și fost ministru al Finanțelor.

7. Andrei Năstase (independent): Fost primar general al Chișinăului (2019) și fost viceprim-ministru și ministru de Interne (2019).

8. Octavian Țîcu (Blocul „Împreună"): Istoric și fost boxer profesionist. A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova și ministru al Tineretului și Sportului.

9. Victoria Furtună (independentă): Fostă procuroare anticorupție.

10. Tudor Ulianovschi (independent): Fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene (2018-2019) și fost ambasador al Republicii Moldova în Elveția.

11. Natalia Morari (independent): Jurnalistă cunoscută pentru anchetele sale și moderarea unor emisiuni de analiză politică.

Fiecare candidat prezintă o viziune proprie asupra viitorului Republicii Moldova, abordând teme precum integrarea europeană, relațiile cu Rusia, combaterea corupției, reformele economice și sociale.

Procesul electoral și modalitățile de vot

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova 2024 se vor desfășura conform unor reguli stabilite de legislația electorală:

- Dreptul de vot: Pot participa la scrutin toți cetățenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor, inclusiv.

- Documente necesare: Pentru a vota, alegătorii trebuie să prezinte unul dintre următoarele acte de identitate: buletinul de identitate, buletinul de identitate provizoriu, sau pașaportul cetățeanului Republicii Moldova (inclusiv cu termen de valabilitate expirat).

- Programul de votare: Secțiile de votare vor fi deschise între orele 7:00 și 21:00.

- Votul în străinătate: Pentru cetățenii aflați în afara țării, vor fi organizate 234 de secții de votare în străinătate, dintre care 16 în România.

O noutate pentru scrutinul din 2024 este introducerea votului prin corespondență. Această opțiune este disponibilă pentru cetățenii moldoveni aflați în timpul alegerilor pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Norvegiei, Suediei, Islandei și Finlandei, cu condiția înregistrării prealabile pentru această modalitate de vot.

Secții de votare deschise în România pentru cetățenii moldoveni

Alegătorii care nu se află în Republica Moldova în ziua votului o pot face la secțiile de votare organizate în străinătate. Din cele 234 de secții de votare deschise în străinătate, 16 vor fi în România:

Trei secții de votare în București;â

Două secții de votare în Iași;

Două secții de votare în Cluj-Napoca;

Câte o secție de votare în orașele: Bacău, Brașov, Constanța, Craiova, Galați, Oradea, Sibiu, Suceava și Timișoara.

Desfășurarea procesului de votare

Procesul de votare pentru alegerile prezidențiale din Republica Moldova 2024 urmează pași clari pentru a asigura corectitudinea și transparența scrutinului:

Identificarea alegătorului: La intrarea în secția de votare, alegătorul prezintă actul de identitate operatorului. Acesta verifică dacă persoana este înscrisă în lista electorală și dacă îndeplinește condițiile pentru a vota.

Primirea buletinului de vot: După verificare, alegătorul primește buletinul de vot și semnează în lista electorală. Buletinul de vot conține numele tuturor candidaților înregistrați.

Completarea buletinului: Alegătorul intră în cabina de vot, unde, în secret, aplică ștampila "Votat" în dreptul numelui candidatului preferat. Este important de menționat că alegătorul poate vota doar pentru un singur candidat.

Depunerea votului: După completare, alegătorul pliază buletinul de vot pentru a păstra secretul votului și îl introduce în urna de vot sigilată.

Returnarea ștampilei: Alegătorul returnează ștampila "Votat" membrilor biroului electoral și părăsește secția de votare.

Pentru persoanele cu dizabilități sau care nu pot vota independent din motive de sănătate, legislația prevede posibilitatea de a fi asistate în cabina de vot de o persoană de încredere.

În cazul votului prin corespondență, alegătorii înregistrați primesc materialele de vot prin poștă și trebuie să le returneze completate până la data stabilită, pentru a fi luate în considerare.

Observatorii naționali și internaționali, precum și reprezentanții mass-media acreditați, pot fi prezenți în secțiile de votare pentru a monitoriza procesul electoral și a asigura transparența acestuia.

Validarea rezultatelor și scenariul unui al doilea tur

Pentru ca alegerile să fie validate, este necesară o prezență la vot de cel puțin o treime din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Câștigător este declarat candidatul care obține majoritatea voturilor valabil exprimate (50%+1).

În eventualitatea în care niciun candidat nu obține majoritatea absolută în primul tur, se organizează un al doilea tur de scrutin la două săptămâni după primul tur. La acesta participă primii doi candidați clasați în primul tur. În al doilea tur, este ales președinte candidatul care obține cele mai multe voturi, indiferent de rata de participare la vot.

Procesul de numărare a voturilor începe imediat după închiderea secțiilor de votare. Membrii birourilor electorale numără buletinele de vot în prezența observatorilor și a reprezentanților candidaților. Rezultatele preliminare sunt de obicei anunțate în cursul nopții sau în dimineața următoare zilei alegerilor.

Rezultatele finale ale alegerilor sunt validate de Curtea Constituțională. Noul președinte trebuie să depună jurământul în fața Parlamentului și a Curții Constituționale în cel mult 45 de zile de la alegeri.

Referendumul constituțional: implicații pentru viitorul european

Referendumul constituțional organizat simultan cu alegerile prezidențiale reprezintă un pas important în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. El reflectă aspirațiile pro-europene ale unei părți a populației și poate deschide calea pentru reforme constituționale necesare în vederea aderării la UE.

Pentru referendum au fost înregistrați 15 participanți: 14 partide politice și un bloc electoral. Dintre aceștia, 13 susțin opțiunea "DA", în timp ce două formațiuni politice se opun modificării Constituției în acest sens.

Susținătorii opțiunii "DA" se numără:

- Partidul Verde Ecologist

- Mișcarea "Respect Moldova"

- Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa

- Coaliția pentru Unitate și Bunăstare

- Blocul electoral "Împreună"

- Partidul Acțiune și Solidaritate

- Mișcarea Alternativa Națională

- Partidul "Democrația Acasă"

- Alianța pentru Unirea Românilor

- Partidul "NOI"

- Partidul Reîntregirii Naţionale "Acasă"

- Partidul Social Democrat European

- Partidul "Voința Poporului"

Opțiunea "NU" este susținută de:

- Partidul Comuniștilor din Republica Moldova

- Partidul "Renaștere"

Procesul de votare pentru referendum urmează aceleași proceduri ca și pentru alegerile prezidențiale. Alegătorii vor primi un buletin de vot separat pentru referendum, pe care vor trebui să-și exprime opțiunea prin aplicarea ștampilei "Votat" în dreptul răspunsului ales: "DA" sau "NU".

Rezultatul referendumului, coroborat cu rezultatul alegerilor prezidențiale, va oferi o imagine asupra direcției pe care cetățenii Republicii Moldova doresc să o urmeze în ceea ce privește viitorul european al țării.

Provocări și teme centrale ale campaniei

Alegerile prezidențiale din 2024 și referendumul constituțional se desfășoară pe fondul unor provocări semnificative pentru Republica Moldova:

Integrarea europeană: Procesul de apropiere de Uniunea Europeană necesită reforme substanțiale și un consens politic larg.

Relațiile cu Rusia: Gestionarea relațiilor cu Federația Rusă, în special în contextul conflictului din Transnistria, rămâne o temă de importanță majoră.

Reformele economice și sociale: Îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor, combaterea sărăciei și modernizarea economiei sunt subiecte centrale în dezbaterile electorale.

Combaterea corupției: Lupta împotriva corupției continuă să fie un subiect de interes major, cu implicații pentru dezvoltarea țării și încrederea cetățenilor în instituții.

Unitatea națională: Depășirea diviziunilor sociale și politice și consolidarea unui consens național reprezintă o altă temă importantă abordată de candidați.

Aceste provocări și teme se reflectă în platformele electorale ale candidaților și în dezbaterile publice din perioada premergătoare scrutinului. Modul în care viitorul președinte va aborda aceste probleme va avea un impact semnificativ asupra dezvoltării Republicii Moldova în următorii ani.