Alegeri prezidențiale în Franța 2022. Macron – 28,1%, Le Pen – 23,3%, conform estimărilor Ipsos/Sopra Steria

Galerie foto

Actualul preşedinte francez Emmanuel Macron (LREM) a obţinut 28,1 la sută din totalul voturilor la alegerile de duminică, iar Marine Le Pen (RN, extremă dreapta) a obţinut 23,3 la sută, conform estimărilor Ipsos/Sopra Steria pentru France Télévisions, Radio France, France24/RFI/MCD, Public Sénat/LCP Assemblée Nationale şi Le Parisien-Aujourd’hui en France, conform News.ro.

Jean-Luc Melenchon (La France insoumise) este pe locul trei, cu 20.1 la sută, Éric Zemmour (Reconquête !) pe patru, cu 7,2 la sută, iar Valérie Pécresse (Les Républicains) pe cinci, cu 5 la sută.

Estimările arată că restul candidaţilor au obţinut următoarele procente: Yannick Jadot 4,4 %, Jean Lassalle 3,3 %, Fabien Roussel 2,7 %, Nicolas Dupont-Aignan 2,3 %, Anne Hidalgo 2,1 %, Nathalie Arthaud 0,8 % şi Philippe Poutou 0,7 %. 

Principalii doi candidaţi la alegerilor prezidenţiale din Franţa - actualul şef al statului, centristul Emmanuel Macron, şi politician de extremă-dreapta Marine Le Pen - au votat în primul tur de scrutin, ce are loc duminică, relatează dpa.

Macron a votat împreună cu soţia sa, Brigitte, în staţiunea litorală Le Touquet-Paris-Plage, în nordul ţării, unde a fost întâmpinat la secţia de votare de o mulţime de suporteri. 

Marine Le Pen a votat la Hénin-Beaumont, lângă Lille. Sondajele o plasează în urma lui Macron, însă decalajul s-a redus în ultimele săptămâni. 

Prezenţa la vot la primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa a fost de 65%, la ora 17.00 (18.00, ora României), potrivit Le Figaro. Participarea este cu 4,4 puncte procentuale mai mică faţă de scrutinul din 2017.

Conform datelor transmise de Ministerul de Interne francez, participarea la primul tur al alegerilor prezidenţiale a crescut, la ora 17.00, la 65%. Prezenţa este cu 4,4 puncte procentuale mai mică faţă de 2017 (69,42%) şi cu 5,6 puncte procentuale mai mică raportat la 2012 (70,59%).

Această prezenţă este, în schimb, cu 6,5 puncte procentuale mai mare decât în 2002, anul în care s-a înregistrat recordul absenteismului la un prim tur al alegerilor prezidenţiale. 

La mijlocul zilei (ora 10.00 GMT), rata de participare era de 25,48%, cu trei puncte procentuale sub cea din 2017 (28,54%), potrivit cifrelor Ministerului de Interne.

Totuşi, participarea o depăşea cu patru puncte pe cea consemnată la aceeaşi oră pe 21 aprilie 2002 (21,39%), când s-a înregistrat recordul de absenteism la un prim tur al prezidenţialelor.

Dacă previziunile se vor confirma şi niciunul din cei 12 candidaţi nu va obţine o majoritate absolută, primii doi clasaţi se vor confrunta în turul decisiv pe 24 aprilie.

Primele estimări bazate pe sondajele la ieşirea de la urne vor fi publicate după închiderea ultimelor secţii de votare, la ora locală 20.00 (18.00 GMT).

În Franţa, Preşedintele Republicii este ales prin vot universal direct, într-un scrutin majoritar uninominal în două tururi, pentru un mandat de cinci ani reînnoit o singură dată.

El trebuie să adune majoritatea absolută a voturilor exprimate într-unul sau două tururi, indiferent de rata de participare.

Potrivit articolului 7 din Constituţia Franţei, alegerea unei noi persoane în funcţia de şef al statului trebuie să aibă loc cu cel puţin 20 de zile şi cu cel mult 35 de zile înainte de încheierea mandatului preşedintelui în exerciţiu. Întrucât transferul de putere între Emmanuel Macron şi predecesorul său, François Hollande, a avut loc în 14 mai 2017, mandatul de cinci ani al actualului preşedinte se va încheia la 13 mai 2022.