Alegeri prezidențiale în Franța 2022. Aproape 49 de milioane de francezi au fost chemați duminică la urne

Aproape 49 de milioane de francezi au fost chemați duminică la urne, ca să decidă cine va conduce a doua economie a Uniunii Europene și cea mai puternică armată a blocului comunitar pentru următorii cinci ani.

Contracandidați au fost președintele centrist Emmanuel Macron și rivala sa din partea dreptei radicale, Marine Le Pen. În urmă cu cinci ani, când era perceput drept o gură de aer proaspăt în politică, Macron a câștigat cu 66%. Situația este cu totul diferită acum. Macron are în urmă un prim mandat în care s-a confruntat cu dificultăți fără precedent: protestele sociale ale „vestelor galbene”, pandemia și războiul din Ucraina.

Emmanuel Macron a votat la prânz în circumscripția sa electorala din Le Touquet, în nordul Franței. Cu două ore înainte, își exprimase votul și candidata dreptei radicale Marine le Pen, tot în departamentul Pas de Calais. În primul tur de scrutin, Macron s-a clasat pe primul loc, cu patru procente și jumătate înaintea rivalei sale. Cei doi au fost urmați la foarte mică distanță de Jean-Luc Melenchon, din partea stângii populiste. Asta i-a determinat pe cei doi finaliști să curteze electoratul lui Melanchon, categoriile defavorizate și tineri preocupați de combaterea încălzirii globale.

Deși războiul din Ucraina a dominat știrile din Franța în ultimele două luni, sondajele arată că, de departe, principala îngrijorare a francezilor o reprezintă scăderea puterii de cumpărare, din cauza creșterii prețurilor la energie și a inflației.

Citește și

Urmează o zi crucială pentru Franța. Cât are în sondaje președintele Emmanuel Macron

Marine Le Pen și-a făcut o campanie la firul ierbii, vizitând numeroase sate și orașe mici din Franța, unde a vorbit cu oamenii de rând despre problemele de zi cu zi. Le Pen a insistat asupra unor politici economice aparent de stânga, cum ar fi reducerea TVA la 100 de produse de bază și păstrarea actuală a vârstei de pensionare, 60 – 62 de ani, față de planul lui Macron de a o mări progresiv până la 65 de ani.

În ultimii cinci ani, șomajul a ajuns la cel mai scăzut nivel de după criza globală din 2007-2009. Și, totuși, una dintre problemele lui Macron este antipatia pe care o stârnește. De vină ar fi imaginea sa de elitist rupt de realitatea francezilor de rând, ale căror pensii și beneficii sociale le-a amenințat ca parte a eforturilor sale de a face economia mai atractivă pentru investitori. Fost bancher de investiții, Macron nu a reușit să scape de imaginea de președinte al celor bogați, chiar dacă guvernul său a oferit ajutoare masive în timpul pandemiei.

Înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, sute de personalități ale vieții publice franceze, profesori universitari, artiști și sportivi, s-au pronunțat în favoarea lui Macron. Duminică dimineață, principalele ziare, La Liberation, Le Monde, Le Figaro și Le Parisien, i-au îndemnat pe francezi să voteze cu actualul președinte. „Nu vă complaceți în fața avansului lui Macron din ultimele zile. Abținerea de la vot nu va scăpa Franța de la tot ce poate fi mai rău”, a titrat Le Monde.