Alegeri parlamentare în Franța, în primul tur. Sunt două variante: câștigă fie extrema dreaptă, fie stânga
Your browser doesn't support HTML5 video.
Ultimele sondaje arată că partidul de extremă dreaptă - „Reuniunea Națională” - marele câștigător al europarlamentarelor - are cele mai mari șanse să iasă învingător și la acest scrutin.
În urmă cu 3 săptămâni, președintele Emmanuel Macron a șocat opinia publică după ce a anunțat dizolvarea Parlamentului din Franța. Astfel, au fost declanșate alegerile anticipate. După nenumărate proteste în stradă și o campanie cu dezbateri mai aprinse ca niciodată, oamenii sunt așteptați duminică la urne.
John Sparks, corespondent SkyNews: „Ce a fost în capul lui Macron?”, este întrebarea de pe buzele multor francezi. Solicitarea de organizare a alegerilor anticipate a fost numită de mulți o loterie nebunească, o ruletă rusească. Cândva, văzut drept o paria a societății, partidul „Reuniunea Națională” vede în aceste alegeri o oportunitate de care este gata să se agațe.”
Francezii au de ales între trei mari blocuri politice. Potrivit sondajelor din ultima săptămână, partidul de extremă dreaptă - Reuniunea Națională - este pe primul loc, cu 36%. Este urmat de alianța formată din extrema stânga, socialiștii și ecologiștii, reuniți sub numele „Noul Front Popular”, ce au 29%. Iar formațiunea președintelui Emmanuel Macron, numită „Ensemble” - „Împreună” - se află pe cel de-al treilea loc în sondaje, cu puțin peste 20%.
Patrick Weil, profesor de istorie: „Dacă Marine Le Pen și Jordan Bardella (din partea partidului Reuniunea Națională) vor câștiga aceste alegeri, va fi pentru prima dată în istoria Republicii Franceze când extrema dreaptă câștigă alegerile și ajung la putere fără presiunea unei țări străine, cum s-a întâmplat în 1940.”
Mesajele anti-imigrație au dominat discursul partidului de extremă dreaptă pe tot parcursul campaniei. În ultima dezbatere televizată din campania electorală, liderul formațiunii, Jordan Bardella, a subliniat că vrea să interzică accesul în unele funcții publice a persoanelor cu dublă cetățenie.
Jordan Bardella, lider Reuniunea Națională: „Să ocupi un post în unele dintre cele mai importante poziții ale statului, mai ales când vine vorba de securitatea națională, spre exemplu șef al unei centrale nucleare, șef al unei agenții de informații, a avea dublă cetățenie în acest context, ar putea fi o problemă și necesită verificări suplimentare.”
Gabriel Attal, prim-ministrul al Franței: „Mesajul pe care îl transmiteți celor 3,5 milioane de cetățeni cu dublă cetățenie din Franța este că aceștia ar fi mai coruptibili decât alții. „Nu avem suficientă încredere în voi pentru a vă da anumite responsabilități” este mesajul vostru. Eu le spun, în schimb, că atunci când ești francez, este pentru că meriți asta. Este singura posibilitate și, prin urmare, avem încredere în tine.”
Olivier Faure, prim-secretar Partidul Socialist: „Nu numai că faceți o diferențiere între francezi și străini, lucru pe care îl știm de multă vreme, acum, ați ajuns să împărți și francezii în diferite categorii.”
Următorul tur al alegerilor va avea loc duminica viitoare. În funcție de votul francezilor, țara ar putea avea un guvern de extremă dreaptă sau stânga. Însă, analiștii politici avertizează că lucrurile par să meargă - cel mai probabil - către un impas.
Emmanuel Riviere, analist politic: „Un scenariu posibil este că niciun partid să nu obțină majoritatea. Astfel, vom avea o Adunare Națională dominată de partidul Reuniunea Națională, dar care să nu dețină majoritatea absolută. În acest caz, pentru că strategia de campanie a fiecăruia a fost de a-l arăta pe celălalt drept diabolic, va fi extrem de dificil de realizat o coaliție. Așa că există posibilitatea că niciun partid să nu obțină majoritatea după alegerile din 7 iulie, iar acest lucru ar deschide calea unei situații necunoscute.”
Totuși, președintele Emmanuel Macron a precizat că NU va demisiona, indiferent de rezultatul acestor alegerilor legislative.