Alegeri în Bulgaria, ţară cuprinsă de un haos politic. Cine ar putea profita de al 7-lea scrutin legislativ din 2021 încoace
De instabilitatea politică poate profita extrema dreaptă, potrivit sondajelor, informează, vineri, AFP.
La fel ca în scrutinul din iunie, fostul premier conservator Boiko Borisov şi partidul său GERB, creditat cu circa 26% din intenţiile de vot, sunt daţi favoriţi.
După aproape un deceniu în care s-a aflat la putere, acest veteran a fost înlăturat din funcţia de premier în urmă cu trei ani jumătate, după un un val de manifestaţii împotriva corupţiei în această cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană (UE).
De atunci, niciun guvern nu a reuşit să reziste mai mult de nouă luni, iar suflul schimbării s-a redus considerabil.
De-a lungul scrutinelor, reformatorii din coaliţia Continuăm Schimbarea/Bulgaria Democrată (CC/BD) au pierdut teren. Cu 14% din sufragii estimate, ei sunt urmaţi acum la foarte mică distanţă de naţionaliştii proruşi din Vazrajdane (Renaşterea).
Aceştia din urmă au fost foarte prezenţi în campanie şi se pot lăuda în faţa electoratului lor cu adoptarea vara aceasta de către Parlament a iniţiativei lor împotriva "propagandei" LGBT+.
Acest text controversat, care se inspiră din legislaţiile rusă şi ungară, interzice şcolilor să "încurajeze" orientarea sexuală "netradiţională" şi identitatea de gen "diferită de cea biologică".
Conservatorii, care au eşuat în iunie să găsească aliaţi pentru a guverna, vor reuşi de data aceasta? Analiştii evocă două scenarii: un cabinet de uniune naţională împreună cu reformatorii sau o coaliţie cu fostul magnat Delian Peevski, vizat de sancţiuni americane şi britanice.
Într-un context de profundă lehamite a celor 6,5 milioane de locuitori, sondajele prezic o rată de participare foarte scăzută, generând temeri privind fraude electorale, cum ar fi cumpărarea de voturi în minorităţile romă sau turcă.
În urmă cu cinci luni, doar 34% dintre alegători s-au deplasat la urne, nivelul cel mai scăzut după prăbuşirea comunismului în 1989.
Marasmul actual a pus pe linie moartă reformele anticorupţie şi de tranziţie energetică şi a compromis alocarea de fonduri europene. De asemenea, situaţia a provocat amânarea aderării la zona euro şi a accesului deplin şi total la spaţiul de liberă circulaţie Schengen.