”A fost ca o luptă între două haite de câini”. După bătălii aprige, Ucraina pierde o pereche de sate câștigate cu greu

Chiar și în lipsa de obuze de artilerie, Brigada 58 de infanterie motorizată a respins atacurile repetate în timp ce luptau pentru a apăra câștigurile limitate din contraofensiva lor de anul trecut.

Brigada a suferit pierderi, dar a dejucat fiecare atac rusesc, inclusiv unul al unei brigăzi maritime de elită.

Dar la sfârșitul lunii martie, trupele ruse și-au îndreptat atenția asupra a două sate mici: Urozhaine și Staromaiorske.

Rușilor le-au luat trei luni, dar după ce au ocupat Staromaiorske în iunie, au trecut în cele din urmă prin apărătorii ucraineni obosiți și au recuperat Urozhaine pe 14 iulie.

O relatare a apărării acerbe și a pierderii lui Urozhaine și Staromaiorske a fost realizată prin conversații cu soldații ucraineni care au servit în sate, precum și prin postarea unui supraviețuitor pe rețelele de socializare. Postările oficiale ale Rusiei de pe rețelele de socializare au confirmat multe dintre detalii, scrie New York Times.

Pierderea satelor a fost o lovitură pentru Ucraina, venită pe fondul câștigurilor recente ale Rusiei de-a lungul multor părți ale liniei frontului de 1200 de kilometric și pentru că infanteria maritimă ucraineană luptase atât de mult pentru a le captura în timpul sângeroasei contraofensive.

Pentru bărbații brigăzii 58, care apărau Urozhaine din octombrie, și unitățile Gărzii Naționale atașate acestora, a fost de două ori greu.

Până la 100 de bărbați au fost uciși sau declarați dispăruți în trei luni de lupte în sat, iar comandanții se pregăteau pentru recriminări din partea înaltului comandament militar, care de obicei cere soldaților să-și mențină pozițiile până la capăt.

Soldații și ofițerii care au fost în interiorul celor două sate au spus că acolo nu locuiesc civili și că casele erau atât de distruse încât nu mai era nimic de apărat, scries ursa citată.

„Timp de o lună și jumătate, a fost ca o luptă între două haite de câini”  

„Bătăliile au avut loc în ruine, în subsoluri”, a spus Karay, în vârstă de 43 de ani, un maior al armatei care se afla în Urozhaine și a văzut unele dintre luptele anterioare.

„Au fost câteva tranșee, dar nu au existat structuri defensive și a fost imposibil să le construim.”

El a cerut să fie identificat doar după indicativul său de apel, Karay, conform protocolului militar.

Urozhaine este format din doar două străzi, iar trupele ruse ocupaseră deja jumătate din sat în iunie, a spus Karay.

„Timp de o lună și jumătate, a fost ca o luptă între două haite de câini”, a spus el.

„Zburau atât de multe în jur, răniții nu puteau fi evacuați decât noaptea”, a spus el. „Așa că a venit un moment în care nu avea sens să ținem oamenii acolo.”

Sfârșitul, când a venit, a fost fulgerător și a forțat o retragere rapidă din sat.

Cei din Brigada 58 care au supraviețuit retragerii finale se aflau în spital și nu erau disponibili pentru interviuri, au spus ofițerii brigăzii.