Cine sunt cei doi români implicați în tragedia din Italia. Un fulger ar fi lovit podul înainte de a se prăbuși

Galerie foto

UPDATE 20:00 Ministerul Afacerilor Externe anunță că unul dintre cei doi români confirmați morți în urma tragediei din Genova este în viață, fiind internat în comă profundă de gradul IV la o unitate medicală din Genova.

Comunicatul integral MAE

În continuarea informațiilor referitoare la incidentul produs la data de 14 august 2018, pe autostrada A10, în apropiere de Genova, ca urmare a prăbușirii unei porțiuni din viaductul Morandi, Ministerul Afacerilor Externe face următoarele precizări:

Având în vedere dificultățile majore întâmpinate de autoritățile italiene la identificarea cu exactitate a fiecărei victime implicate în tragicul incident și ca urmare a extinderii demersurilor de verificare a corectitudinii datelor, inclusiv cu sprijinul familiilor cetățenilor afectați, s-a constatat faptul că primul dintre cetățenii români declarat ca decedat de către autoritățile italiene, la data de 14 august 2018, este în viață și este internat în comă profundă de gradul IV la o unitate medicală din Genova.

Citește și

Zeci de morți, după ce un viaduct al autostrăzii A10 s-a prăbuşit lângă Genova

Eroarea a fost sesizată în cursul acestei zile, odată cu sosirea familiei care a constatat că trupul neinsuflețit prezentat de autoritățile italiene pentru identificare nu era cel al cetățeanului român în cauză.

Autoritățile italiene vor efectua procedurile necesare pentru îndreptarea erorii și a deciziei prin care a fost constatat și declarat decesul cetățeanului român. În acest scop, reprezentanții echipei consulare mobile au efectuat mai multe demersuri pe lângă autoritățile locale.

Echipa consulară mobilă din cadrul Consulatului general al României la Torino acordă asistență familiilor celor doi cetățeni români. Reprezentanții oficiului consular aflați la fața locului își continuă activitatea de asistență și mențin în permanență legătura atât cu autoritățile locale, cât și cu unitățile medicale la care au fost transportate victimele.

Menționăm faptul că operațiunile de scoatere a tuturor persoanelor de sub dărâmături nu s-au finalizat. Dată fiind complexitatea și gravitatea situației, există totodată dificultăți majore în ceea ce privește identificarea exactă a tuturor victimelor și stabilirii identității persoanelor afectate.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români afectați pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale oficiului consular:+39 011 249 57 75; +39 011 249 52 64; +39 011 249 50 64; +39 011 235 90 53, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență sau la numărul de urgență al oficiului consular: +39 338 756 8134.

Unul dintre ei este originar din Gorj, lucra în Franţa, dar făcea des curse în Italia. Potrivit unui bilanţ încă provizoriu, au pierit în total 39 de oameni, printre care 3 copii.

Există însă şi un număr neprecizat de dispăruţi. Zeci de oameni, scoşi în viaţă dintre dărâmături, au suferit traume cumplite.

Doi români se află pe lista neagră a victimelor catastrofei din Genova. Unul dintre ei ar fi, potrivit presei de la Chişinău, Anatolie Mălai, în vârstă de 44 ani, cu dublă cetăţenie, română şi moldovenească. Bărbatul lucra ca şofer de TIR pentru o companie din Franţa şi era tatăl a trei copii mici.

Despre cel de-al doilea român decedat în tragedie se ştie oficial doar că avea 36 de ani.

Între timp, curg mărturii şocante ale celor care care se aflau în apropierea viaductului prăbuşit marți. Locatarii blocurilor din imediata vecinătate au crezut că e "cutremur" auzind zgomotul asurzitor. Mulţi insistă că au văzut un fulger lovind podul chiar înainte de tragedie. În jur de 30 de autoturisme şi 5 vehicule de mare tonaj au căzut în gol.

Un bărbat, aflat lângă camionul lui, oprit sub pod, a scăpat cu viaţă în mod miraculos.

Bărbat: "Am auzit o bubuitură puternică şi am fost împins în spate. Am fost proiectat la 10 metri distanţă şi m-am lovit de un zid. Atât îmi amintesc."

300 de pompieri şi 400 de poliţişti, însoţiţi de câini special antrenaţi, au fost mobilizaţi în cadrul unei operaţiuni de salvare extrem de dificile.

Albrecht Broemme, President of the Federal Agency for Technical Relief: ”Explorarea în sine a locului este dificilă. Şi trebuie să procedăm cu mare precauţie. O intervenţie precipitată, cu echipamente masive este exclusă aici.”

Operaţiunea de salvare s-a derulat fără pauză şi pe durata nopţii, după ce a fost improvizat un sistem de iluminare a perimetrului.

Ajuns marți seară la faţa locului, şeful guvernului Giuseppe Conte a stat de vorbă cu membrii echipelor de intervenţie.

Giuseppe Conte, prim-ministru al Italiei: ”Se impun norme de întreţinere mai stricte, controale mai riguroase, astfle încât să prevenim repetarea acestei tragedii.”

La rândul lui, ministrul italian de Interne, lider al formaţiunii de extremă dreaptă Liga Nordului, a promis că vinovaţii vor fi găsiţi şi traşi la răspundere pentru tragedie. Şi, în opinia lui, un vinovat indirect ar fi Uniunea Europeană, prin constrângerile bugetare impuse Italiei.

Mateo Salvini, ministrul italian de interne: "Trebuie să vorbim despre cine e responsabil, să-i indicăm cu nume şi prenume pe cei vinovaţi pentru aceste decese inacceptabile. Următorul buget trebuie să fie gândit pentru a asigura securitatea italienilor, dreptul lor la viaţă, la muncă, la sănătate, iar angajamentele europene vin după, o spun cu tot respectul."

Construit în perioada 1963-1967, podul cu o lungime totală de 1,2 kilometri a fost modernizat în 2016. Administratorul autostrăzii confirmă că în prezent aveau loc lucrări de consolidare a bazei viaductului, adăugând că podul era monitorizat constant.

Însă, un inginer din Genova semnala în urmă cu 2 ani probleme majore legate de siguranţa acestui anume pod, din cauza coroziunii cablurilor de oţel care susţin structura. Acelaşi expert spunea despre podul Morandi că este un "eşec al ingineriei", după ce, în primii 30 de ani de existenţă, structura a necesitat continuu lucrări de întreţinere foarte costisitoare.

 Lauren Stewart,  profesor la facultatea de construcţii: ”Când vorbim de poduri cu o vechime de 50-60 de ani, vorbim de probleme colosale de infrastructură, nu doar pentru Italia, ci în tot restul lumii. Pur şi simplu, aceste structuri au ajuns la capătul duratei de viaţă. Vorbim de coroziunea oţelului, care poate duce la fisuri, de pierderea rezistenţei, de traficul de mare tonaj înregistrat continuu ani şi decenii la rând.”

Intens circulat, podul Morandi, cunoscut şi ca "Podul Brooklyn" al Genovei, trece peste un curs de apă, peste calea ferată şi o serie de blocuri de locuinţe şi depozite, constituind o verigă-cheie pentru autostrada care leagă Italia de Franţa.

Desfășurarea evenimentelor live update

UPDATE 13:55: Președintele Klaus Iohannis a transmis condoleanţe familiilor victimelor tragicului eveniment care a avut loc în apropiere de Genova.

UPDATE 13: 30: Cine este primul român identificat printre victimele tragediei de lângă Genova. FOTO: 

UPDATE 12:58: MAE a anunţat decesul unui al doilea cetăţean român.

Informaţia a fost făcută publică de Ministerul Român al Afacerilor Externe, care a trimis la faţa locului o echipă.. consulară mobilă. Între timp, 12 persoane sunt încă date dispărute, iar 15 oameni sunt în grija medicilor, la spital. Ultimul bilanţ indică 39 de morţi, printre care 3 copii.

Operaţiunile de salvare au continuat şi pe timpul nopţii, mai ales că s-au auzit strigăte de ajutor şi după lăsarea întunericului.

O porţiune de aproximativ 80 de metri dintr-un viaduct al autostrăzii A10, care trece peste o cale ferată şi peste raul Polcevera, s-a prăbuşit în timpul unei furtuni violente, cu fulgere, tunete şi grindină. În jur de 30 de maşini mici şi 5 camioane au căzut de-a valma în gol, de aproape 50 de metri înălţime, şi s-au făcut zob. Podul a strivit şi două depozite. 300 de pompieri şi 400 de poliţişti au fost mobilizaţi în cadrul unei operaţiuni de salvare extrem de dificile, din cauza ploii şi a mormanului instabil de bucăţi de beton şi fiare.

Luca Cari, purtător de cuvânt al pompierilor italieni: „E ca la cutremur. Trebuie să ne facem loc printre bucăţi uriaşe de beton. Partea cea mai dificilă e să îndepărtăm aceste resturi imense şi să nu punem în pericol salvatorii. Încercăm să localizăm şi alţi supravieţuitori. Un salvator mi-a zis că a scos dintr-o clădire distrusă o mamă şi pe copilul ei."

Ministrul italian de interne a promis că vinovaţii vor fi găsiţi şi traşi la răspundere pentru tragedie. Iar un vinovat indirect ar fi Uniunea Europeană şi constrângerile bugetare impuse Italiei, a declarat oficialul.

Construit în anii 60, podul Morandi de pe Autostrada A10, care leagă nordul Italiei de riviera italiană şi de Franţa, este situat în zona industrială de la marginea oraşului Genova. În 2016 au avut loc lucrări de consolidare a viaductului. Şi noi reparaţii care vizau fundaţia erau în desfăşurare când a cedat. Compania care opera autostrada insistă că podul nu prezenta niciun risc şi era monitorizat în permanenţă. Potrivit presei italiene, în 2016, un inginer genovez a pus însă sub semnul întrebării rezistenţa bătrânului pod.