20 de ani de la atentatele de la Madrid, în care au murit şi români. Spania şi Europa aduc un omagiu victimelor. GALERIE FOTO
Galerie foto
Joi, 11 martie 2004, puţin după ora locală 7.30, oră de vârf, zece dispozitive au explodat în câteva minute la bordul a patru trenuri de navetişti în staţia Atocha sau în apropiere, în inima Madridului.
Atentatele, care au fost revendicate de al-Qaida, organizaţia jihadistă condusă de Osama bin Laden, au fost cele mai sângeroase care au avut loc vreodată în Europa, în afară de explozia din 1988 deasupra oraşului scoţian Lockerbie a zborului 103 al Pan Am, care a provocat moartea a 270 de persoane.
Organizată de Comisia Europeană, ceremonia a început cu puţin înainte de ora locală 12:30 (13:30, ora României) la Galeria Colecţiilor Regale, un muzeu situat în apropierea Palatului Regal din Madrid, în prezenţa regelui Felipe al VI-lea şi a reginei Letizia, precum şi a comisarului european pentru afaceri interne Ylva Johansson.
Ziua de 11 martie marchează în Europa "Ziua europeană de comemorare a victimelor terorismului".
"Ştim că nu suntem singuri", a declarat premierul spaniol Pedro Sánchez în discursul său de deschidere, referindu-se la cele 27 de state membre ale UE "unite în diversitate".
Multe alte gesturi de comemorare sunt planificate pe parcursul zilei. Primul a avut loc deja la ora locală 09:00 pe celebra Puerta del Sol, la care au participat primarul Madridului şi preşedintele regiunii, care au depus o coroană de flori.
La locul unde au explodat bombele în urmă cu douăzeci de ani, rudele victimelor, precum şi locuitorii Madridului, au depus buchete de flori, lumânări şi portrete ale celor care şi-au pierdut viaţa. Printre victime se numără şi 16 români.
La staţia Atocha, epicentrul atentatelor, trecătorii şi-au exprimat respectul în faţa unui memorial subteran de culoare albastru-cobalt inaugurat în seara precedentă, care înlocuieşte un monument anterior ce fusese demontat din cauza lucrărilor de extindere a unei linii de metrou.
Un atac fără precedent în SpaniaSpania, care s-a confruntat timp de câteva decenii cu o campanie sângeroasă a grupării separatiste basce ETA, era obişnuită cu atentatele cu bombă, dar nu a fost niciodată ţinta unui atentat de o asemenea amploare.
Atentatele de la 11 septembrie din Statele Unite, care au ucis aproape 3.000 de persoane, avuseseră loc cu doi ani şi jumătate mai devreme, dar Europa nu s-a gândit încă automat la al-Qaida.
"La 11 martie 2004, în urmă cu exact 20 de ani, terorismul islamist a lovit pentru prima dată Europa la scară largă", a declarat premierul francez Gabriel Attal la Arras (nordul Franţei). "Această dată rămâne ca o ruptură pentru continentul nostru. Ne-am dat seama că şi noi eram ţinte. Am înţeles-o în modul cea mai greu, deci pe calea cea mai grea", a adăugat el în cadrul unei ceremonii de omagiere a victimelor terorismului.
Atacurile din gara Atocha, cunoscute în Spania sub numele de "11-M", au avut loc într-un context politic extrem de tensionat, în contextul în care ţara se afla în ultima linie dreaptă a campaniei electorale, urmând ca trei zile mai târziu să aibă loc alegeri generale. Partidul Popular (de dreapta) al premierului demisionar José María Aznar era considerat favorit în faţa Partidului Socialist al lui José Luis Rodríguez Zapatero.
Cu un an mai devreme, Madridul decisese să fie de partea Statelor Unite şi să participe la invadarea Irakului lui Saddam Hussein, în ciuda opoziţiei opiniei publice spaniole.
Cine a fost pedepsitGuvernul a acuzat imediat ETA că este responsabilă de masacrul de la Atocha şi nu s-a răzgândit niciodată, în ciuda dovezilor tot mai numeroase care demonstrau contrariul.
Mai mult, Al-Qaida a revendicat atentatele, prezentându-le ca represalii pentru participarea Spaniei la războiul din Irak.
Peste trei zile, duminică, 14 martie, poporul spaniol a votat masiv, acordând victoria socialiştilor. Analiştii consideră că gestionarea dezastruoasă a atentatelor de către guvernul Aznar a jucat un rol esenţial în acest rezultat surprinzător. Chiar şi astăzi, unii continuă să considere că acesta este unul dintre primele exemple de dezinformare, un termen care nu era folosit la vremea respectivă.
După trei ani de anchetă, 29 de inculpaţi, majoritatea marocani, au fost judecaţi la Madrid în 2007. În apel, 18 au fost condamnaţi.
Astăzi, doar trei dintre ei - doi marocani, condamnaţi la aproape 43.000 de ani de închisoare, şi un spaniol condamnat la aproape 35.000 de ani - se află încă în spatele gratiilor, unde vor rămâne cel puţin până în 2044.