Siretul, dat exemplu de Comisia Europeană pentru felul în care a atras și a investit banii Uniunii

Mai putini știu, însă, că, în această toamnă, Siretul a fost dat exemplu de Comisia Europeană pentru felul în care a atras și a investit banii Uniunii. 

Urmăriți un nou reportaj din campania „Fonduri europene, succese românești”.

Primăria a atras 30 de milioane de euro fonduri europene

Moldova rămâne una dintre cele mai sărace zone ale țării, dar Siretul, o localitate de nici zece mii de oameni, a demonstrat că și fără drumuri de mare viteză sau investitori importanți poți să te dezvolți, dacă gândești o strategie pe termen lung și te pui pe treabă. 

Primăria a atras 30 de milioane de euro fonduri europene, adica bugetul de investiții al orașului pe o sută de ani.

Siret, din județul Suceava, este orașul de graniță care a devenit celebru, fără să-și dorească, odată cu războiul din Ucraina. Din februarie, în mica localitate de nouă mii de oameni au ajuns sute de mii de refugiați, iar Primăria a trebuit să gestioneze, din banii orașului și cu același număr de angajați, problemele apărute, de la cazare și de la transport până la iluminat și la vidanjare. 

Adrian Popoiu este primarul din Siret. 

Adrian Popoiu, primarul Siretului: „În perioada aia atât de nebună, numai de proiecte nu ne ardea, dar mă gândeam: toată lumea ne laudă cumva pe problema refugiaților. Mă gândeam ce frumos ar fi zis să fim campioni și la proiecte europene, cum suntem și la gestionarea crizei refugiaților. Și visul s-a îndeplinit”.

În septembrie, Comisia Europeană a dat orașul Siret drept exemplu de atragere a fondurilor europene. Administrația a obținut 3.400 de euro pe cap de locuitor, dublu față de media regiunii. În total, 30 de milioane de euro.

Adrian Popoiu: „Probabil, bugetul orașului pe 100 de ani. Bugetul de investiții”.

Compartimentul de fonduri europene, înființat încă din 2008

În fruntea orașului din 2008, Adrian Popoiu este primarul fără șofer sau secretară. 

Adrian Popoiu: „La mine, ușa e deschisă”.

Reporter: „Și întră cine vrea, când vrea?”

Adrian Popoiu: „Da, mai bat la ușă sau nu mai bat. Ai mei s-au învățat să nu mai bată la ușă”.

Încă din 2008, a înființat în primărie compartimentul de fonduri europene, chiar dacă, pe atunci, Uniunea nu dădea bani pentru orașele mici. A scris proiectele și a așteptat. Cu un buget local nesemnificativ, era singură șansă a locuitorilor la un trai civilizat. În timp, nu a ratat nicio șansă să ia bani europeni. Acum, 21 de proiecte aprobate. Unele sunt gata, altele sunt în derulare. 

Adrian Popoiu: „O dezvoltare sănătoasă doar așa se face, cu fonduri europene, cu o echipă bună în spatele tău. Așa, la nivel minimal, să câștigi 500 - 1.000 voturi o pot face fără mari eforturi de genul asta. Dar dacă vrei cu adevărat să faci ceva, trebuie un pic mai mult”.

Cu 30 de milioane, bani europeni, s-au asfaltat străzi, se construiesc centre de zi pentru tineri și bătrâni, s-a modernizat grădinița, s-au reabilitat cinci parcuri și peste două hectare de spații verzi. În curând, localnicii se vor deplasa cu patru autobuze electrice. 

Șefa biroului de fonduri: „Trebuie să fim tot timpul out of the box”

Alina Butnariu este șefa biroului de fonduri și, așa cum ea s-a reîntors în orașul natal, vrea ca și cei plecați în străinătate să aibă motive să revină acasă.

Alina Butnariu: „Noi credem în toate proiectele pe care le depunem. Și de aceea le urmărim de la început până la final. Le spun și colegilor mei, trebuie să fim tot timpul out of the box, outside of the box. În afară tiparelor, ce înseamnă să gândești? Cum ar fi dacă mi-aș depăși un pic potențialul. Cum ar fi dacă aș face un pas în plus? Știu că în instituțiile publice toată lumea e „trece luna, vine salariul”. Trebuie să depășim momentul ăsta”.

Un parc industrial se ridică la Siret

Autoritățile au înțeles că trebuie să ofere și oportunități să găsești o slujbă sau să faci o afacere, iar în Moldova, este vital să atragi investitori. Așa că, la Siret, se ridică un parc industrial, dar se califică forță de muncă. Cu peste un milion de euro fonduri europene, s-a modernizat Colegiul Tehnic, unde învață peste 500 de elevi din toata zona. S-a construit o clădire nouă, cu ateliere de mecanică și confecții, unde au fost cumpărate utilaje performante, pentru că tinerii să învețe, cu adevărat, o meserie. 

Elev: „Venind mulți din familii sărace, deja acest sistem de învățământ îi ajută să avem acces și la cămin, unde putem sta și la cantină. Mulți dintre elevi pot să devină imediat după terminarea școlii cât mai independenți”.

Se construiește, de la zero, un ambulatoriu de recuperare fizică și balneologie

Cu 2,5 milioane de euro, se construiește, de la zero, un ambulatoriu de recuperare fizică și balneologie, cu o capacitate de trei mii de pacienți. 

Sorin Haraseniuc, directorul Spitalului de Boli Cronice Siret: „Pașii au fost grei la început, poate doar dacă aș fi știut cât e de complicat parcursul. Dar, în mers, în timp, ne-am adaptat situației. Fără fonduri europene, nu cred că am putea face ceva”.

Ideea a venit din nevoie, pentru că în spitalul din oraș este o astfel de secție, cu liste de așteptare de cinci-șase luni.

Siretul este orașul care se ridică pe fonduri europene pentru a ieși la lumină într-una dintre cele mai sărace regiuni ale țării, Moldova. O problema majoră rămâne lipsa drumurilor de mare viteză, care ține departe investitorii. 

1,7 miliarde de euro pentru regiunea Nord Est, începând din 2023

Vasile Asandei conduce Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord Est, pe scurt, ADR. Este o organizație neguvernamentală care aprobă proiectele și împarte banii europeni. Începând cu 2023, această regiune va primi 1,7 miliarde de euro. 

Vasile Asandei: „E clar că noi avem o muncă grea de făcut aici, și administrația, și firmele private, și mentalitatea e de lucrat la ea. Dar este  un moment pe care, dacă îl ratăm, nu mai avem nicio șansă. Dacă acum nu facem un pas înainte, o să rămânem înapoiați, înca cinci sute de ani de-acum încolo”.

ADR Nord Est este singura agenție din cele opt din țară care și-a deschis birou de reprezentare la Bruxelles. Are viziune și strategie. A înțeles că va mai dura până când Moldova va fi legată de restul țării prin drumuri de mare viteză, așa că încurajează creativitatea, start-up-urile și specializarea inteligentă. Aduce oamenii împreună și îi învață că fondurile europene ar putea fi colacul de salvare pentru Moldova. Dacă ne agățăm de el.