Muzeu unic în țară, în paragină, cu toaleta în curte. Primăria nu permite să fie salvat
Your browser doesn't support HTML5 video.
Galerie foto
Primăria refuză să cedeze clădirea Muzeului Județean, care are banii necesari modernizării.
Salvarea ar putea veni de la mai mulți arhitecți, ingineri și avocați, care vor să atragă fonduri pentru salvarea întregului ținut, unde o mie de case tradiționale așteaptă să fie reparate.
Ca să ajungeţi la Colţi, aveţi de mers de la Bucureşti 160 de kilometri cu maşina. Localitatea este la graniţa dintre judeţele Buzău şi Prahova, iar de la Pătârlagele mai aveţi doar 12 kilometri. Drumul te "scutură" de aglomeraţia marilor oraşe şi îţi pune în suflet liniştea unei zone neatinse încă de turismul de masă.
Un fel de Bran la început de drum. Doar că la Colţi găsim Muzeul Chihlimbarului, singurul din România. Are alura unui conac şi se integrează perfect în peisajul montan de ţară. Vraja se spulberă însă brusc atunci când intrăm să-l vizităm.
Diana Gavrilă este unul dintre cei doi angajaţi ai muzeului. Doar pasiunea pentru meserie îi ţine de cald în acest loc în care singura sursă de încălzire este o sobă de teracotă.
În muzeu găsim bucăţi impresionante de chihlimbar şi tot felul de unelte folosite la extragerea lui. Aici s-au descoperit cele mai multe nuanţe de pe mapamond, 160. Până şi celebra pipă a lui Stalin a fost confecţionată tot din chihlimbar de Colţi.
Aşadar povestea există. Este adăpostită însă într-o clădire construită la finele anilor '70. Iar din păcate condiţiile au rămas la nivelul acelor timpuri.
Camelia: "Acolo este toaleta destul de veche se poate şi prăbuşi podeaua dacă intră o persoană cu greutate"
Muzeul are nevoie urgentă de reparaţii. Ultimele - mai serioase - au fost făcute în urmă cu 10 ani. Florin Enache este arhitect, cu rădăcini puternice în această zonă.
Florin Enache: "Acolo sunt nişte fisuri, îndreptat, înlocuit lemnul, intervenit în zona acoperişului, s-a desprins un jgheab."
Clădirea aparţine Primăriei Colţi. Colecţia de chihlimbar, Muzeului Judeţean Buzău, care plăteşte autorităţilor locale o chirie lunară de 700 de lei. Banii ar trebui să meargă exclusiv pentru reparaţii.
Nu se întâmplă aşa. Directorul Muzeului Judeţean din Buzău ar vrea să aducă atât colecţia cât şi clădirea în secolul 21. Are şi fondurile necesare. Pentru asta - legal - ar trebui să preia clădirea. Primăria se opune.
Directorul Muzeului Judeţean Buzău: "În discuţii este şi varianta de a suspenda temporar expoziţia de la Colţi. atâta timp cât nu se intervine la clădire devine din ce în ce mai apropiată de realitate".
Conducerea Muzeului Judeţean Buzău ia în calcul şi încheierea colaborării cu primăria şi mutarea colecţiei într-un alt loc. Cu atât mai mult cu cât contractul se reînnoieşte anual.
Decizia ar afecta însă turismul din zonă. Anual, Muzeul de Chihlimbar de la Colţi primeşte 15.000 de vizitatori.
Iată ce spune Octavian Stanciu - viceprimarul localităţii, aflat în al șaptelea an de mandat.
Reporter: V-aţi gândit să accesaţi fonduri europene?
Octavian Stanciu: Nu ştiu, domnul primar ştie mai bine.
Reporter: Dar aţi avea bani în buget pentru reabilitare?
Octavian Stanciu: Nu.
Reporter: Dar cât este bugetul localităţii?
Octavian Stanciu: Nu ştiu, îl întreb pe contabil dacă vreţi
Soluţia de mijloc vine de la #better, o iniţiativă socială pentru responsabilitate în construcţii, în spatele căreia se afla arhitecţi, ingineri şi avocaţi. Vor să atragă sponsori şi parteneri care să îi ajute să revitalizeze muzeul.
Ca un exemplu de bună practică pentru salvarea tuturor clădirilor care pot ajuta la reconstruirea demnităţii locale. Şi la promovarea turismului din zonă.
Aşa cum s-a întâmplat la Casa cu Blazoane, monument istoric de importanta naţională, aflat în comună Chiojdu, la 35 de kilometri distanţă de Colţi. Vorbim despre monumentul schiţat pe bancnota de 10 lei. A fost ridicat în jurul anilor 1700, de spătarul Mihail Cantacuzino.
Florin Drăgulin: "Faptul că s-a restaurat pe ultima sută e un lucru important mai ales că în această comună s-a distrus în 10 ani cât nu s-a distrus în secole din cauza ieşirii tinerilor în Occident şi venirii cu idei de termopane".
Florin Drăgulin s-a întors acasă, în Chiojdu, după 12 ani munciţi prin străinătate. Casa cu blazoane ajunsese o ruină.Î n 2003, s-a decis să o cumpere ca să o salveze.
Timp de cinci ani a încercat să găsească o soluţie de finanţare pentru restaurare. A mers inclusiv la Ministerul Culturii.
Florin: "Am avut mai multe momente în care am vrut să renunţ şi să plec din ţară. m-am lovit de multe probleme birocratice şi instituţii publice".
Fără sprijin din partea autorităţilor a decis, în 2008, să o dea Uniunii Arhitecţilor din România. Arhitecţii au restaurat casa cu peste 1 milion de euro, fonduri europene, iar Florin a fost prezent acolo zi şi noapte. Acum este custodele casei cu blazoane, care este deschisă vizitatorilor.
Peste o mie de case din zona Buzăului aşteaptă să fie salvate. Şi alte câteva zeci de mii în toată ţara.
Florin: "De când e casa asta cam din anii '60. nefiind monumente nu ne împiedicăm de birocraţie şi putem începe cu workshopuri să vii să vezi ce înseamnă tehnologia tradiţională".
Arhitectul Florin Enache a păstrat casa bunicilor, pe care o închiriază, pe internet. Vrea să le recondiţioneze şi pe cele din jur. Totul pentru păstrarea identităţii locului în care a copilărit. Şi a gustului bucatelor ţărăneşti.
Ordinul Arhitecţilor din România a întocmit ghiduri pentru mediul rural. Un set de reguli de arhitectură uşor de aplicat, pentru toţi aceia care vor să construiască, la ţară, în specifiul zonei.
Să nu uităm că aceste case vorbesc despre identitatea noastră, ca popor. Pentru că nu-i aşa, în România, veşnicia s-a născut la sat.