Calvarul unei femei din Teleorman, căutată pentru infracțiuni în Germania, deși nu a fost niciodată acolo. Poliția o ignoră

Inspectorul PRO a urmărit un caz și vă arată calvarul prin care trece o femeie din Teleorman. De doi ani încearcă să convingă autoritățile din două țări europene că nu ea trebuie cautată de poliție. Un infractor, spune ea, se folosește încă de datele ei personale.

Numele, adresa sau data nașterii sunt informații personale. Nimeni nu are dreptul să le folosească în numele dvs. Dacă se întâmpla acest lucru, atunci înseamnă că cineva v-a furat identitatea.

O femeie din județul Teleorman este căutată acum de statul german pe motiv că ar fi comis acolo infracțiuni la legea circulației. Ea susține însă că nu a fost niciodată în Germania.

Nu are carnet de conducere și nici mașină. Și totuși, în ultimii doi ani, a primit zeci de somații de plată. Poliția germană a apelat la autoritățile din România ca să o găsească.

Ioana Manea, femeia cu identitate furată: ”Am primit acasă un plic în care eram informată cum că aș fi fost sancționată în Germania conducând un autovehicul și depășind viteza legală cu 26 de km la oră”.

Din documente reiese că femeia conducea pe autostradă, către Koln. Mașina a fost filmată de camere radar, iar polițiștii nemți au amendat-o cu 178,50 de euro. Incidentul s-a petrecut în 20 martie 2022, ora 7:49, iar somațiile de plată i-au ajuns în Romania 3 luni mai târziu. Pentru femeie, a fost însă un șoc. Pe 20 iunie 2022 i-a sosit în România prima somație de plată.

O lună mai târziu, poliția germană a căutat-o la o adresă din Germania, ca să confirme primirea amenzii. Cineva a semnat documentul. În dreptul semnăturii este scris de mână, în limba română, cuvântul ”destinatar”. Un prim indiciu că cel care îi folosește identitatea este român.

Poliția Română nu a catadicsit să cerceteze furtul de identitate

Ioana Manea, femeia cu identitate furată: ”Nu este semnătura mea, seria de buletin este a mea, dar la destinatar nu este semnătura mea, pentru că nu am fost”.

Bogdan Botezatu, director de cercetare în amenințări informatice, ne dezvăluie cum ar fi reușit cel care îi folosește Ioanei datele personale să-i păcălească pe polițiștii germani.

”Bogdan Botezatu, director cercetare amenințări informatice: Infractorii care comit aceste acte în afara țării spun că nu au actele de identitate la ei, dar le pot da polițiștilor datele de identificare. Reporter: Și polițistul l-a crezut pe cuvânt? Bogdan Botezatu: Această ipoteză este posibilă”.

”Reporter: Cine se folosește de datele dumneavoastră? Ioana Manea, femeia cu identitate furată: Sinceră să fiu, nu pot să-mi explic! Chiar aș vrea, chiar aș vrea să aflu cine este acea persoană care se folosește de datele mele”.

Așa a început calvarul. În primă fază, Ioana a depus plângere pentru furt de identitate la Poliția Municipiului Alexandria.

Ioana Manea, femeia cu identitate furată: ”Mi-au spus că fapta nu s-a săvârșit pe teritoriul țării și trebuie să merg în Germania să-mi rezolv problemele”.

A făcut apoi o nouă încercare la o altă secție de poliție, tot din Alexandria. A fost întoarsă de unde a plecat - la Poliția Municipală. În final, și-a încercat norocul la Serviciul Caziere – un departament care nu poate să cerceteze însă o astfel de infracțiune.

Este totuși singurul loc în care cineva i-a luat-o reclamația în serios. De la Caziere, plângerea i-a fost direcționată către Serviciul Rutier. O altă latură a poliției care nu are competența de a cerceta o infracțiune de furt de identitate.

În loc să trimită sesizarea la un departament de specialiate, polițiștii de la Circulație au închis cazul. Femeia a primit răspuns că trebuie să se adreseze autorităților germane, pe motiv că amenda nu i-a fost dată pe teritoriul României.

Dar Ioana reclamase altceva, furtul de identitate, o faptă gravă pe care Poliția Română avea obligația să o cerceteze.

Datele personale se vând pe internet cu mii de euro

Ioana Manea, femeia cu identitate furată: ”Nici nu-mi explic, de câte ori n-am fost la toate secțiile de poliție care le știu din Alexandria. Nicăieri nu mi-a luat declarație, tot timpul. Duceți-vă colo, duceți-vă dincolo”.

Demersul ei s-a întins pe durata a 3 luni, fără ca cineva să-i verifice cazul. A șasea oară am însoțit-o și noi la poliție. Discuția a fost filmată cu o cameră ascunsă. De această data, reclamația i-a fost înregistrată. A scris ce-a pățit în holul poliției, a primit număr de înregistrare, iar agentul de serviciu i-a promis că o va contacta un coleg.

Am cerut un punct de vedere oficial de la IPJ Teleorman, ca să aflăm de ce a fost nevoie de 6 drumuri la poliție pentru ca cineva să-i cerceteze cazul. Până la ora difuzării reportajului, nu am primit însă niciun răspuns.

Specialiștii în securitate cibernetică susțin că buletinul românesc este ușor de falsificat.

Bogdan Botezatu, director cercetare amenințări informatice: ”La noi, spre deosebire de alte state din Uniunea Europeană, buletinul este, de fapt, o copie de carton foliat printată color. Atât. Nu există niciun element suplimentar care să asigure securitatea documentului”.

Sorin Mierlea, președintele InfoCons, atrage atenția că au existat situații când oameni cu identități furate au fost chiar și arestați de autoritățile din alte țări.

Sorin Mierlea, președintele InfoCons: ”Furtul de identitate este cea mai gravă infracțiune care se poate întâmpla astăzi. Așa că să fim mai atenți cu datele noastre. Nu le dăm oricui ni le cere, nu le dăm telefonic în momentul când se fac tot felul de sondaje, care de cele mai multe ori sunt ilegale”.

Pe piața neagră, datele personale sunt extrem de valoroase. Un pașaport american fals se vinde între 1.600 și 1.800 euro.

Iar un document electronic emis de unele state din Uniunea Europeană poate costa chiar și de 3 ori mai mult, pentru că are o sumedenie de elemente de securitate, greu de falsificat.