”Zestrea” României în caz de dezastru. Situația în care au ajuns buncărele din țară

Foarte putine sunt întreţinute şi marcate. Și asta în condițiile în care oricum aceste buncăre nu ar putea proteja mai mult de 2 milioane de oameni în întreaga ţară. Responsabilii se ascund în spatele dreptului de proprietate al cetățenilor asupra clădirilor în care se află adăposturile. Urmăriți un reportaj din cadrul campaniei ”Inspectorul Pro”.

Aproximativ 7.000 de adăposturi de protecţie civilă în întreaga ţară, în care s-ar putea refugia maximum 2 milioane de oameni. Aceaste este zestrea României în caz de dezastru. Ea însăşi un dezastru, pentru că foate puţine încăperi de urgenţă sunt funcţionale şi pot salva vieţi.

Bucureştiul este de departe oraşul cu cele mai multe buncăre, 4.000, potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, în care ar trebui să-şi găsească refugiul 1 milion de persoane. Cu o singură condiţie, ca subsolurile în care se adună oamenii să nu arate ca cele vizitate de echipa de la Inspectorul Pro.

Toate aceste adăposturi au fost făcute de Ministerul Apărării Naţionale ca să ne apere în caz de atac aerian sau calamităţi naturale. După 1989, subsolurile blocurilor au trecut în administrarea cetăţenilor, iar spaţiile de urgenţă au fost lăsate de izbelişte. Nimeni nu bănuieşte că locurile gândite să salveze oameni pun acum vieţile în pericol.

De exemplu, un adăpost din sectorul 2 din Bucureşti e complet inutil. Uşile sunt blocate, iar ventilaţia nu funcţionează. Dezastruos se prezintă şi un buncăr din Cluj.

Din păcate, mai toate arată la fel. Subsoluri insalubre, fără ventilaţie, fără apă curentă şi electricitate. La ultima verificare, pompierii şi-au pus mâna în cap.

"Din nefericire, nu toate spaţiile sunt într-o stare foarte bună. Fie echipamentele nu funcţionează, pentru că nu a fost asigurată mentenanţa, fie se afla într-o stare de... care ar necesita igienizarea acestora. Peste jumătate dintre acestea se află într-o stare în care nu asigură utilitatea lor, aşa cum ar trebui", spune un ofițet ISU.

Aşadar, nu sunt funcţionale! Dar cine e de vină? Responsabilitatea este a autorităţilor. Primarul unei localităţi e obligat prin Legea administraţiei publice locale să aibă grijă de comunitatea care l-a ales. 

De ce să se lege însă edilii la cap dacă nimeni nu a fost sancţionat până acum pentru neîndeplinirea acestor obligaţii? Viceprimarul Cristian Popescu, de la Primăria sectorului 2, din Capitală, zâmbeşte când vine vorba despre adăposturi.

Cristian Popescu, viceprimar sector 2: "Niciunul dintre ele nu întruneşte toate condiţiile legale, multe au fost folosite impropriu pentru depozitarea unor murături sau alte. Primăria nu a fost preocupată de acest lucru dacă vreţi. Vă spun adevărul acum.”

Verificarea buncărelor - cel puţin o dată pe an - intră în atribuţiile primăriilor. Responsabilii din sectorul 3 recunsc că nici măcar atât nu au făcut.

De fapt, asta este scuza rapidă a tuturor primăriilor. Chiar dacă Legea administraţiei publice locale îi obligă pe edili să vegheze asupra siguranţei cetăţenilor, aceştia susţin că orice demers în subsoluri ar încălca dreptul de proprietate al locatarilor.

Cristian Popescu, viceprimar sector 2: ”Dacă s-ar da o lege prin care aceste adăposturi ar fi cumva naţionalizate, ar trece în proprietatea statului şi după aia în administrarea primarilor, primăriile ar putea învesti acolo. Noi, deocamdată, nu avem această posibilitate legală.”

Acest lucru este însă posibil. Constituţia României prevede clar, ca pentru lucrările de interes general, autoritatea publică să poată folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru eventualele daune aduse. Aşadar, nimeni nu ar interzice edililor să modernizeze adăposturile. Cu atât mai mult cu cât asociaţiile de locatari nu au bani pentru întreţinere şi reparaţii. Cu investiţii puţine, buncărele ar putea arăta ca acesta, pe care l-am descoperit într-un bloc de lângă Ministerul Apărării Naţionale.

Proprietarii unui imobil s-au ascuns în adăpostul din subsol în timpul Revoluţiei din 1989.

Spaţiul este amenajat cu o canapea, banchete, toaletă, chiar şi cu un dormitor. Dar, cel mai important, este alimentat la curent electric şi dotat cu instalaţie de filtroventilaţie funcţională.

În prezent, adăposturile nu au nici marcajul corespunzător - triunghiul albastru într-un pătrat portocaliu - care să atragă atenţia oamenilor că acolo s-ar putea refugia în cazul unui cutremur sau atac aerian.

Din cele 4.000 de spaţii de urgenţă, câte sunt în Bucureşti, 1500 se afla în subsolurile clădirilor. Alte 2500 ar putea fi amenajate în caz de necesitate în locuri publice, parcări subterane sau staţii de metrou.

Celelalte buncăre, aproape 3000, sunt răsfirate în întreaga ţară. Există judeţe - ca Brașovul şi Dolj - cu câte 200. Dar şi judeţe, cu foarte puţine adăposturi. Cum ar fi Vrancea cu 2 sau Ialomiţa cu niciunul.