Arafat a explicat de ce nu a cerut mai repede activarea Mecanismului european la Colectiv
Într-o înregistrare video postată pe contul său de socializare, Arafat a încercat să explice de ce a fost activat atât de târziu Mecanismul European de Protecție Civilă - respectiv după 6 zile de la producerea incendiului din Colectiv.
În urmă cu câteva zile, secretarul de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, a transmis tot pe Facebook că nu dorește să intre în polemici după apariția imaginilor privind intervenția angajaților ISU la Colectiv și că nu-și va da demisia - asta după ce a susținut că va face declarații doar după ce au loc alegerile prezidențiale din România.
Acum, șeful DSU susține că a discutat la vremea respectivă despre activarea Mecanismului de Protecţie Civilă Europenă, dar necesitatea României nu era de transport, ci de paturi pentru marii arşi, care - spune el - ”nu fac parte” din acest mecanism.
”În situaţia care a avut loc la noi, tragedia de la Colectiv, personal am luat legătura cu cineva de la Protecţia civilă Europeană şi am discutat cu ei oportunitatea activării mecanismului. Era clar că activarea mecanismului nu putea să ne aducă ceva major în plus. O să explic asta foarte clar de ce. Puteam să beneficiem foarte mult dacă aveam nevoie de resurse de transport de exemplu. Dar nu era cazul. Am avut avioanele noastre, am apelat la avionul NATO. Deci nu exista o nevoie pe care nu o putem acoperi. Nevoia noastră era de paturi, de locuri, iar în Mecanismul de Protecţie Civilă Europeană există anumite resurse care sunt resurse voluntare care le oferă ţările şi le pun sub Mecanism. Aceste resurse pot fi solicitate de ţările care au dezastre sau catastrofe (...). Din acest mecanism paturile de spitale nu fac parte din aceste resurse”, a spus Raed Arafat.
El a mai afirmat că România putea acţiona mecanismul anunțând partenerii europeni că este nevoie de paturi pentru marii arşi, însă timpul a fost scurtat prin discuţii bilaterale.
”Cum funcţionează? Pui pe mecanism că vrei paturi pentru pacienţi. Mecanismul anunţă asta la toate ţările membre ale Mecanismului. Sunt ţări care au nivel de sistem sanitar ca şi România sau poate sub România sau peste România şi toate aceste ţări primesc acest apel, după care ţările respective urmează să contacteze spitalele să verifice, să comunice tot pe site-ul mecanismului, în scris, că au găsit un număr de paturi.
Dar mecanismul nu se mai ocupă de partea de plată şi de tot. Atunci ne revenea nouă să intrăm în legătură bilaterală cu aceste spitale şi să începem să discutăm de transfer de plată, de toate aspectele pe care noi le-am făcut pe linie bilaterală. Acest lucru ar fi întârziat foarte mult, de fapt nu ar fi facilitat transferul sau nu ar fi grăbit transferul. Mai mult decât atât, puteam să avem ţări care nu au capacităţi reale pentru pacienţii mari arşi dar să ofere pentru solidaritate un număr de paturi şi putea să existe ca ţările care au paturi de nivel înalt pentru marii arşi să nu ofere în primă fază pentru că era şi weekend şi până se mişcau să ofere putea fi tardiv”, a explicat Raed Arafat pe Facebook.
De asemenea, șeful DSU a mai susținut că nici măcar în prezent nu există o procedură a Mecanismului de Protecţie Civilă Europeană pentru pacienţi arşi, iar discuţiile pe această temă au început abia din 2016, după experienţa României în tragedia de la Colectiv.
În urma incendiului de la Clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015, 64 de tineri şi-au pierdut viaţa, iar alţi 146 au fost răniţi.
Ce s-a constatat în raportul Corpului de Control al fostului premier Dacian Cioloș
În raportul Corpului Corpului de Control al fostului premier Dacian Cioloș, document care a fost finalizat în martie 2016, s-a arătat că activarea mecanismului UE putea să contribuie totuși la asistența acordată victimelor, având în vedere starea critică a acestora, dificultatea tratării unor pacienți, precum și faptul că România nu se mai confruntase anterior cu o astfel de situație
”În nota raport întocmită de DSU s-a arătat că, în urma discuțiilor telefonice inițiate de șeful DSU cu reprezentanții Centrului de Coordonare a Răspunsului pentru Situații de Urgență a rezultat că:
„(...) accidentul cu victime multiple produs în urma incendiului din Clubul Colectiv nu se încadrează între situațiile tipice pentru care se poate solicita activarea mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene, având în vedere faptul că întervenția structurilor de urgență s-a finalizat în câteva ore după incendiu, iar capacitatea sistemului de intervenție în situații de urgență nu a fost depășită. Acest lucru este evident și datorită faptului că nu a fost nevoie de suplimentarea cu echipamente și forțe de intervenție din cadrul inspectoratelor pentru situații de urgență în județele învecinate„.
(...) Astfel, deși Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene putea fi activat, cei implicați au considerat că acest lucru nu era necesar, având în vedere specificul evenimentului și birocrația pe care o presupunea activarea. Echipa de control consideră că activarea mecanismului UE putea să contribuie totuși la asistența acordată victimelor, având în vedere starea critică a acestora, dificultatea tratării unor pacienți, precum și faptul că România nu se mai confruntase anterior cu o astfel de situație. (...) În egală măsură, faptul că mai mulți pacienți au fost trimiși pentru tratament în străinătate doar după ce familiile acestora au efectuat demersuri în acest sens denotă carențe ale procedurilor aplicabile în astfel de situații.” - se arată în documentul Guvernului României din 2016.