Statele au pierdut monopolul spațiului. Space X, Rocket Lab și Blue Origin dezvoltă industria călătoriilor extraterestre
Your browser doesn't support HTML5 video.
Călătoriile spațiale au devenit mai accesibile ca niciodată, cu rachete super-puternice și reutilizabile, iar omenirea lucrează intens la construirea unor noi stații spațiale care să găzduiască nu doar astronauți pentru experimente importante, ci și turiști. Până în 2035, adică în 11 ani de acum, această industrie înfloritoare va ajunge la o valoare estimată de 1,8 trilioane de dolari.
Guvernele nu mai dețin monopolul în cursa spațială. Drumul către spațiu este acum parcurs de numeroase companii private, care valorează zeci și chiar sute de miliarde de dolari.
Această evoluție a fost posibilă pentru a revitaliza o industrie care a stagnat timp de câteva decenii. Iar acest progres este, în cele din urmă, în beneficiul nostru. Sectorul privat stimulează o competiție intensă, iar pentru a supraviețui, companiile sunt nevoite să inoveze.
Inovația, la rândul său, atrage fonduri semnificative și din partea guvernelor.
Compania care a reușit cel mai bine să valorifice acest model este SpaceX. Până acum, a strâns 15 miliarde de dolari pentru diverse proiecte ce includ trimiterea de oameni pe Lună, lansări către Stația Spațială Internațională și lansări de sateliți guvernamentali. Din această sumă, aproximativ 4 miliarde de dolari au fost asigurate de Departamentul Apărării al Statelor Unite.
Elon Musk, controversatul lider al SpaceX, își tratează compania cu o atenție deosebită, spre deosebire de alte afaceri, cum ar fi Tesla sau X (fostul Twitter). Întrebarea rămâne dacă implicarea sa în politica americană, cum ar fi o posibilă intrare în echipa lui Donald Trump, ar putea genera conflicte de interese.
Realizările SpaceX sunt incontestabile. Compania a dezvoltat una dintre cele mai mari rețele de sateliți, capabilă să ofere internet de mare viteză pe aproape toată planeta. Racheta Falcon a devenit echivalentul unei linii de transport uzuale în spațiu.
Starship este "nava amiral" a SpaceX. A șasea lansare este programată pentru 18 noiembrie. Aceasta este un super-heavy lift, capabil să transporte până la 150 de tone în orbită. Nava are o înălțime totală de 150 de metri. Investiția în dezvoltarea Starship se ridică la câteva miliarde de dolari, iar recuperarea acestei investiții nu este o prioritate imediată. Într-o altă variantă, Starship va fi folosită ca vehicul de aselenizare în cadrul misiunilor NASA Artemis.
Rocket Lab, un alt start-up ambițios, a lansat aproape 200 de sateliți cu racheta Electron, și alți 1700 de sateliți folosesc tehnologia lor. Electron este cea mai mică rachetă reutilizabilă, cu o capacitate de doar 320 de kilograme în orbita joasă. Motorul său, alimentat cu pompă electrică, este realizat prin printare 3D pentru reducerea costurilor, iar o lansare costă în prezent 7,5 milioane de dolari, cu prețuri care scad odată cu creșterea numărului de lansări. Valoarea acțiunilor Rocket Lab s-a dublat în ultima lună, atrăgând investiții din partea entuziaștilor spațiali și din Silicon Valley.
Blue Origin, fondată de Jeff Bezos, fondatorul Amazon, este o altă companie privată de care se discută mai puțin, dar care efectuează deja zboruri regulate cu turiști și invitați speciali. Racheta reutilizabilă New Shepard a ajuns la misiunea cu numărul 27. Proiectul său ambițios, Orbital Reef, dezvoltat împreună cu Sierra Nevada Space, promite să fie o stație spațială operațională în 2027, cu o capacitate de 10 persoane și un volum de 830 de metri cubi, extensibil datorită designului modular.
NASA sprijină acest proiect prin programul LEO Comercial, dorind ca viitoarele stații spațiale să fie deținute de companii private, pentru a fi mai accesibile și mai eficiente.
Competiția spațială continuă să se intensifice, cu sute de companii implicate în dezvoltarea de componente, sisteme de comunicații, software de simulare și panouri fotovoltaice. Europa contribuie, de asemenea, cu proiecte precum cele ale companiei ArianeSpace, iar primul om ar putea ajunge din nou pe Lună în 2026.
China, în schimb, își desfășoară o cursă paralelă, lansând recent trei astronauți pentru o misiune de șase luni la stația Tiangong. Misiunea Chang'e 6 a returnat recent mostre de pe partea îndepărtată a Lunii, pregătind terenul pentru viitoare baze și misiuni cu echipaj uman, programate pentru 2030, dar cu șanse mari de a avea loc mai devreme.
India, cu un buget anual de 1,6 miliarde de dolari, a trimis nava Chandrayaan-3 pe Polul Sud al Lunii, marcând o premieră istorică.
Acest deceniu promite să fie unul captivant pentru explorarea spațială, cu trilioane de dolari investiți într-o direcție care încă ridică multe întrebări: căutăm materiale rare, viață extraterestră sau o înțelegere mai profundă a propriei noastre existențe?