Rector UMFST: Statul trebuie să impună considerații morale în dezvoltarea IA. Există riscul ca omul să piardă controlul

Rectorul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie "George Emil Palade" din Târgu Mureş, profesor doctor Leonard Azamfirei, consideră că statele trebuie să răspundă legislativ şi să impună consideraţii morale în procesul de dezvoltare a instrumentelor avansate de Inteligenţă Artificială (IA), întrucât giganţii din domeniul tehnologiei urmăresc mai mult fructificarea noilor tehnologii.

"Tehnologiile IA aduc beneficii enorme în planul productivităţii: economisesc timp prin automatizarea unor procese, generează rapid informaţii prin analiza unor volume mari de date şi reduc numărul de erori umane în fluxul de producţie, dar nu toată lumea îmbrăţişează cu optimism IA, cu toate că este deja parte din viaţa noastră de zi cu zi.

Mulţi au temeri justificate legate de impactul inteligenţei artificiale pe piaţa muncii, într-o lume deja obsedată de ideea de productivitate. Merită să luăm aminte la segregarea tot mai adâncă dintre cei care au acces la resursele uriaşe puse la dispoziţie de IA şi cei care trăiesc în periferii digitale sau, pe termen lung, să luăm în calcul riscul ca omul să piardă controlul asupra tehnologiilor IA, care se vor replica autonom (singularitatea tehnologică).

În toată această frenezie a dezvoltării de noi tehnologii care integrează IA, cine mai are timp să se gândească la 'algoretică', la măsuri de control şi de echilibru potrivite? Giganţii din domeniul tehnologiei sunt prea puţin înclinaţi către rezerve etice faţă de fructificarea deplină a noilor tehnologii, dar statele trebuie să răspundă legislativ şi să impună consideraţii morale ca parte integrantă din procesul de dezvoltare a instrumentelor avansate de IA", a arătat dr. Leonard Azamfirei, pe Facebook.

Citește și

Cât de bine se descurcă sistemul AI în recunoașterea preparatelor românești

Rectorul UMFST Târgu Mureş, care este şi senator PSD, a analizat fenomenul ChatGPT, despre care spune că a înteţit lupta pentru deţinerea monopolului mondial în ceea ce priveşte inteligenţa artificială.

"Microsoft va investi până la 10 miliarde de dolari în OpenAI, compania-mamă care a creat 'robotul' conversaţional, în timp ce Google a decis să împingă la maximum investiţiile în IA şi să dezvolte propriile instrumente prin care să depăşească 'fenomenul ChatGPT'. Succesul uriaş al acestui program este chiar forţa motrice a concurenţei din industria IA, care accelerează mai rapid ca niciodată.

Intrăm în era în care, graţie inteligenţei artificiale, roboţii ţin predici în Marea Moschee din Mecca, facilitează diagnostice medicale, ajută în procesul de redactare sau de luare a deciziilor judiciare şi, mai nou, promovează examene la prestigioase universităţi de drept şi de afaceri din SUA", a arătat Azamfirei.

Rectorul a menţionat că discuţiile despre cel mai recent produs OpenAI au "încins planeta", împărţind lumea în două tabere: "ChatGPT este ori Graalul tehno-optimiştilor, ori 'drobul de sare' al tehno-pesimiştilor, dar o asemenea discuţie este inutilă de vreme ce ne instalează din capul locului între faliile unor mentalităţi preexistente care condiţionează atitudinea faţă de inovaţia tehnologică".

"În prezent, ChatGPT nu este nici edenul îmbelşugat al optimiştilor, nici deşertul vast al pesimiştilor. Faţă de alte programe de generare automată de text pe baza unor scurte indicaţii textuale, ChatGPT se remarcă prin conţinut mai elocvent, mai bine documentat şi mai creativ.

S-a evidenţiat şi prin succesul uriaş înregistrat într-un timp foarte scurt (100 milioane de utilizatori în doar două luni, spre deosebire de TikTok, care a atins această cifră în nouă luni, în timp ce Instagram a avut nevoie de doi ani şi jumătate), eclipsând Dall-E, o tehnologie de învăţare profundă lansată tot de OpenAI, care produce imagini din instrucţiuni de text, sau alte aplicaţii IA lansate de Google şi Meta, care sunt capabile să producă video din instrucţiuni de text", a afirmat rectorul UMFST Târgu Mureş.

Dr. Leonard Azamfirei a arătat că a experimentat ChatGPT în ultimele zile şi l-a pus să scrie în limba română câteva e-mailuri, să conceapă un discurs de Ziua Naţională a României, să facă o prezentare a UMFST "G.E. Palade" şi să compună o scrisoare din partea unui tată către fiul său, după ce a fost diagnosticat cu o formă avansată de cancer, arătând că în limba română textele, deşi corecte gramatical, au un conţinut mediu, în timp ce în limba engleză "poate scrie o lucrare academică corectă şi convingătoare, fără să ofere contribuţii şi perspective noi".

"Asistăm deocamdată la o avanpremieră care va afecta masiv aproape toate industriile şi va da multe bătăi de cap sistemului de învăţământ în următorii ani", consideră dr. Leonard Azamfirei.