O treime din români ar accepta implantarea unui cip pentru creșterea inteligenței, potrivit unui studiu Kaspersky

35% din respondenții la studiu s-au declarat de acord să testeze augmentarea umană prin tehnologie.

Dacă românii sunt interesați să adopte un chip în schimbul unor avantaje proprii, la nivel internațional una din cinci persoane (22%) ar opta pentru ameliorarea inteligenţei sau a capacităţii intelectuale cu ajutorul tehnologiei, dacă ar putea. În plus, mai mult de jumătate (52%) dintre oameni consideră că este "total" sau "în mare parte" acceptabil să folosească augmentarea umană pentru a îmbunătăţi capacitatea copiilor de a învăţa la şcoală, potrivit studiului Kaspersky citat de Agerpres.

În România, 35% dintre cei chestionaţi au admis faptul că ar fi interesaţi să-şi dezvolte capacităţile creierului cu ajutorul tehnologiei, în timp ce aproape jumătate (49%) consideră că este "total" sau "în mare parte" acceptabil să folosească tehnologia de augmentare umană pentru a face oamenii mai inteligenţi în general.

Pe locurile următoare s-au clasat Ungaria şi Maroc, ambele cu o pondere a interesului de 30%.

Citește și

Compania Neuralink, creată de Elon Musk, a implantat un cip în creierul unui porc

Pe de altă parte, locuitorii din Grecia (16%) şi din Danemarca (12%) au înregistrat cele mai mici cote de interese faţă de augmentarea umană.

Pentru îmbunătăţirea corpurilor cu ajutorul tehnologiei - fie permanent, fie temporar, italienii sunt cei mai dispuşi să ia în considerare augmentarea umană (81%), iar britanicii se situează la polul opus (33%). În plus, unele dintre persoanele intervievate şi-au exprimat chiar dorinţa de a-şi conecta dispozitivele smartphone la corpurile lor.

De asemenea, peste jumătate dintre respondenţi îşi doresc tehnologiile de augmentare umană pentru binele umanităţii şi că ar trebui folosite pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii.

Conform cercetării, cel mai mare interes pentru creşterea capacităţii intelectuale se regăseşte în rândul celor cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani (27%) şi scade odată cu vârsta, până la 22% în rândul celor între 35 şi 54 de ani şi la doar 17% pentru cei cu vârsta peste 55 de ani.

La polul opus, aproape o treime dintre femei (23%) sunt mai interesate de îmbunătăţirea inteligenţei decât bărbaţii (22%).

Augmentarea umană este procesul de îmbunătăţire fizică a corpului cu ajutorul tehnologiei, de exemplu, prin introducerea unui cip în creier pentru a-i permite acestuia să funcţioneze mai rapid şi să acceseze instantaneu o gamă largă de informaţii de pe Internet.

Totodată, acest proces are implicaţii importante pentru societate, în special în educaţie şi la locul de muncă, iar unii lideri din domeniul tehnologiei sugerează că cipurile implantate în creier ar putea ajuta la soluţionarea problemelor de sănătate mintală şi la creşterea performanţei, susţin experţii Kaspersky.

Aceştia apreciază că sporirea inteligenţei şi a capacităţii creierului ridică o serie de întrebări etice şi practice, legate inclusiv de siguranţa din punct de vedere medical.

Studiul a fost realizat Opinium Research în perioada 9 - 27 iulie 2020, pe un eşantion de 14.500 de adulţi din 16 ţări, inclusiv Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Maroc, Olanda, Portugalia, România, Spania, Elveţia şi Regatul Unit al Marii Britanii.