Un important economist acuză INS că a ”umflat” datele privind creșterea economică din primul trimestru
Dan Bucșa scrie că INS a ajuns să raporteze creșterea mare a economiei în trimestrul unu din acest an, prin scăderea deflatorului (inflației din economie) la un nivel care contrazice evoluțiile de preț cunoscute de toată lumea, informează Profit.ro.
”Cu o economie care performează pe hârtie peste așteptări Guvernul poate justifica taxe mai mari asupra sectorului privat și creșterea de salarii și angajări la stat, precum și investiții ”cu dedicație”, arată economistul UniCredit.
Institutul Național de Statistică a confirmat, miercuri, estimarea preliminară pentru creșterea economică din primele trei luni la 5,2% în ritm trimestrial și la 6,5% în ritm anual.
”Cum să-ți furi căciula, varianta INS: S-au publicat datele de PIB pentru trimestrul I 2022. Prognoza noastră era de 1,4% creștere față de T1 2021 în termeni reali (adică excluzând contribuția creșterii prețurilor). A ieșit 6,5%. Suntem varză, nu? Nu chiar”, a scris joi, pe Facebook, economistul șef al UniCredit Bank pentru regiunea ECE.
Precizăm că la momentul redactării acestei știri postarea lui Dan Bucșa a devenit indisponibilă.
Datele publicate de Statistică arată revizuiri importante ale trimestrelor anterioare de anul trecut, care nu puteau fi anticipate de economiști, astfel că mulți au avut prognoze la mare depărtare față de ce a fost anunțat oficial – spre exemplu analiștii vedeau o încetinire puternică a economiei la o dinamică anuală de circa 2-2,5%, respectiv o stagnare în secvența trimestrială sau chiar o nouă scădere, ceea ce ar fi însemnat o recesiune tehnică.
”PIB aferent trimestrelor anterioare a fost redus substanțial (numai în T3 2021 cu vreo 3% față de T2 2021; adică s-au scos de-acolo vreo două miliarde de euro). Aceste miliarde au reapărut (magie!) în T1 2022”, scrie Bucșa.
Mai departe, Statistica a pus creșteri mari de volum al unor sectoare importante, dar în același timp a raportat scăderi de prețuri, deși economia este într-o perioadă puternic inflaționistă nu doar la nivelul României, ci și la cel european. Deflatorul PIB și variația stocurilor sunt două elemente care au mai dat și în trecut peste cap prognozele analiștilor.
”Structura PIB arată că patru sectoare au contribuit 5,5 puncte procentuale din creșterea de 6,5%: comerț, IT, servicii suport și tranzacții imobiliare. Doar că, surpriză, deflatorii (indicii de preț ai celor 4 sectoare) arată o reducere foarte mare a prețurilor în IT și servicii suport (?), una semnificativă în tranzacții imobiliare (??) și o creștere de 7 și ceva a prețurilor în comerț (???). Toate în comparație cu T1 2021. Țineți minte, perioada aia în care prețul gazului metan era de 5 ori mai mic decât acum, petrolul mai ieftin etc. Dacă prețurile cresc mai încet, atunci creșterea reală raportată la hectar e mai mare, la aceeași valoare curentă a PIB”, explică Bucșa.
Articolul intregral poate fi citit AICI.