România are cei mai mulți fermieri din UE, dar rămân mici pentru că nu se asociază. Cum au devenit o forță cei din Belgia

O problemă este că românii nu știu să muncească împreună, deși cooperativele agricole le pot facilita accesul la fonduri europene și în marile lanțuri de magazine.

Un exemplu vine din Belgia, unde sute de antreprenori din sectorul zootehnic s-au unit pentru a face față crizei laptelui. Și-au creat propria marcă și, astfel, au evitat falimentul.

În plus, consumatorii pot deveni și ei acționari ai cooperativei, iar profitul îl primesc anual, în produse.

Mii de litri de lapte românesc ajung la gunoi în fiecare an, pentru că fermierii nu au unde și cui să-i vândă. Așa s-a întâmplat și în Belgia, în 2009, când agricultorii au aruncat pe câmp trei milioane de litri de lapte, în semn de protest.

Citește și

Leguma pe care fermierii o vând cu 0,7 lei/kg, iar în supermarketuri ajunge la 8 lei/kg. ”Lasă, că tu vinzi cu tonele”

Pentru că politicienii n-au avut nicio reacție, fermierii belgieni au înțeles că, dacă nu se unesc, dau faliment. Nu a fost o luptă ușoară. Și-au înființat propria marcă de lapte, însă fabricile de procesare au refuzat să lucreze cu ei, în încercarea de a-i elimina de pe piață. Acum prelucrează laptele la o fabrică din Luxemburg, aflată la 50 de kilometri de granița cu Belgia.

Erwin Schöpges, președintele Cooperativei Faircoop: ”Lucrăm cu o fabrică de prelucrare a laptelui din Luxemburg. Toata lumea se întreabă de ce noi trebuie să lucrăm cu o fabrică din altă țară, din Luxemburg. Pentru că atunci când am înființat cooperativa, toate fabricile, toate cooperativele au refuzat să lucreze cu noi, o cooperativă a fermierilor belgieni care se lansa pe piață. Așa că toate fabricile din Belgia au boicotat împotriva noastră".

Au reușit în cele din urmă să intre în marile lanțuri de supermarketuri cu propria marcă, iar vânzările au crescut de la an la an. Cooperativa reunește acum 500 de fermieri din sectorul zootehnic, care vând inclusiv carne, în special de vită.

Thibault, unul dintre acești fermieri, supraviețuiește datorită cooperativei, deși deține 200 de hectare de teren și 280 de vaci. Anual, proprietarii vând carne în valoare totală de 300.000 de euro și obțin încă un sfert de milion de euro din comercializarea lactatelor. Chiar și așa, veniturile nu acoperă cheltuielile de functionare și salariile.

Thibault Desmedts, proprietar fermă: "Astăzi, în meseria noastră, lucram cu toată industria dar nu avem un venit corect, nu avem un salariu, ne lipsește 1 euro la kilogramul de carne, dar cu ajutorul cooperativei acel kilogram îl putem recupera".

La fel se întâmplă și cu laptele. Deși costul de producție al unui litru este de 55 de eurocenți, procesatorii le oferă doar 45. Diferența de 10 eurocenţi e compensată de retaileri.

"După cum vedeți, în 2010 am vândut 886 de mii de litri și apoi vânzările au crescut în fiecare an. 2019 este pentru noi un reper, pentru că am vândut 11 milioane de litri. În Belgia, sunt 11 milioane de locuitori, ceea ce înseamnă că am vândut un litru de lapte la fiecare locuitor din Belgia. În 2020 a explodat, la 13 milioane de litri. A fost perioada de COVID. Noi am urmat oferta. Toată lumea voia să cumpere lapte belgian, lapte local. Acum suntem pe punctul de a ajunge în același punct ca în 2020".

Aflată la 30 kilometri de Bruxelles, o fermă obține anual în jur de 300 de mii de litri de lapte, de la 113 vaci. Este o afacere de familie, unde lucrează părinții și cei patru copii. Au 83 de hectare de teren și un mic magazin, unde familia își vinde produsele de la 17 la 19, în fiecare zi. Viitorul aduce însă noi provocări.

Stéphane Godfriaux, proprietar fermă: ”Prețul de producție a laptelui a crescut începând cu 2023 și am ajuns acum la un preț de bază de 40 de eurocenți. Mulți tineri renunță la această activitate și nu vine nimeni să îi înlocuiască, deci începe un deficit de forță de muncă pentru industrie".

De curând, în cooperativă au intrat si cultivatorii de fructe din Belgia. Asocierea îi ajută să vândă în marile lanțuri de supermarketuri 60 la sută din producția de mere și 75 la sută din cea de pere.

Din cooperativă pot face parte și consumatori. Aceștia pot cumpăra acțiuni, până la maxim zece acțiuni de persoană. Valoarea unei acțiuni este de 50 de euro. Profitul se plătește la finalul anului sub formă de produse. Până acum, s-au înscris 1.500 de consumatori. Aceștia reprezintă însă și un factor decizional în cadrul cooperativei.

Pentru a-și ține consumatorii aproape, cooperativa fermierilor belgieni investește în marketing și publicitate, iar ambalajul de lapte este sută la sută reciclabil. În plus, au venit pe piață cu noi produse, precum laptele cu cacao, untul sau brânza.