România, acord cu Banca Mondială în cazul unui dezastru natural

Anunțul a fost făcut miercuri de Banca Mondială, care mai spune că țara noastră are și opțiunea de a lua o parte din acești bani imediat după un eventual cutremur major, de exemplu.

În cazul în care s-ar repeta seismul din 1977, pagubele ar fi estimate la peste 20 de miliarde de dolari, susţin experții străini.

Estimările făcute pentru un cutremur de tipul celui din 1977, din Vrancea, arata că vor fi peste 5 mii de morţi în toată ţara, din care 4 mii doar în Capitală, potrivit Băncii Mondiale.

În cel mai negru scenariu, al unui cutremur în Vrancea la 90 de kilometri adâncime, cu o probabilitate de producere de o dată la 1000 de ani, mişcarea de 8,1 magnitudine ar provoca peste 10 mii de morţi şi cel puţin 100 de mii de răniţi în Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Galaţi, Focşani şi Iaşi, plus Constanța şi alte oraşe mai mici.

Citește și

Peste 3.200 de salvatori mobilizaţi în judeţele vizate de codurile de vreme rea

Simulările au fost făcute acum un an în proiectul RO-RISK, al celor de la ISU.

Potrivit studiilor care au stat la baza estimărilor din proiectul Ro-RISK, în centrul Bucureştiului am putea avea 2.000 de persoane afectate. Iar dacă seismul s-ar produce noaptea, numărul victimelor ar creşte cu 46%, fata de unul de zi.

În ultimii 45 de ani am avut 47 de inundaţii, 4 cutremure mari şi două secete, plus alunecări de teren, incendii de vegetaţie, fenomene meteo extreme. Aşa că cei de la Banca Mondială au fost de acord să ne dea împrumut 400 de milioane de euro pentru a rezolva o parte din problemele pe care le avem.

Tatiana Proskuryakova, manager de ţară al Băncii Mondiale: "Investim într-o infrastructură mai bună, dar și pentru a avea proceduri mai bune de manangement al dezastrelor.”

Vom putea folosi banii ca să ne pregătim mai bine în caz de dezastru, dar şi pentru îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul construcţiei, de exemplu. În plus, o parte din sumă va putea fi accesată în caz de cutremur major, de inundaţie sau de secetă severă, pentru ca statul să aibă fonduri pentru cheltuielile de intervenţie.