Riscuri financiare în creștere pentru bugetul UE, din cauza unei datorii record. Erori în cheltuirea fondurilor europene

Auditorii au transmis un avertisment cu privire la riscurile financiare în creștere cu care se confruntă bugetul UE din cauza unei datorii record, a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și a inflației ridicate.

Deși au ajuns la concluzia că toate conturile UE pentru exercițiul financiar 2023 oferă o imagine fidelă și corectă și că operațiunile de venituri pot fi considerate lipsite de erori, aceștia sunt îngrijorați de creșterea nivelului de eroare la 5,6 % (2022: 4,2 %; 2021: 3,0 %) care afectează cheltuielile de 191,2 miliarde de euro din bugetul UE.

În plus, neregulile afectează o parte din cele 48,0 miliarde de euro cheltuite în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (RRF), principalul pilon al pachetului UE de redresare pandemică NextGenerationEU (NGEU). Auditorii au descoperit plăți pentru care nu au fost îndeplinite toate condițiile și deficiențe în sistemele de control ale statelor membre.

„Pe măsură ce ne apropiem de jumătatea perioadei financiare 2021-2027, constatările raportului nostru anual evidențiază provocările critice cu care se confruntă bugetul UE, inclusiv nivelurile ridicate de cheltuieli neregulamentare”, a declarat șeful ECA, Tony Murphy.

„Aceste provocări subliniază necesitatea unor structuri solide de supraveghere și responsabilizare atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul UE, pentru a menține încrederea publică și a proteja viitoarele bugete ale UE”, a mai spus acesta.

Opinie „negativă” cu privire la cheltuielile bugetare ale UE

Ca și în ultimii patru ani, auditorii au ajuns la concluzia că nivelul estimat al erorii a fost semnificativ și generalizat și, prin urmare, au emis o opinie negativă cu privire la cheltuielile UE în 2023.

Potrivit auditorilor ECA, creșterea substanțială a ratei de eroare estimate este determinată în mare măsură de erorile constatate în cheltuielile de coeziune, care au ajuns la 9,3 % (2022: 6,4 %).

Aceștia se referă la presiunea exercitată asupra administrațiilor naționale în ceea ce privește timpul necesar pentru a cheltui banii proveniți din fonduri UE concurente ca un posibil motiv al dificultăților acestora de a asigura finanțarea adecvată a proiectelor de coeziune. Întrucât proiectele afectate de erori corespund celor finanțate în cadrul RRF și sunt adesea controlate de aceleași organisme naționale, auditorii indică riscul existenței unor tipuri similare de erori pentru cheltuielile RRF. Cu toate acestea, în cadrul RRF, respectarea normelor UE și a celor naționale nu reprezintă o condiție prealabilă pentru ca statele membre să fie plătite, astfel încât acestea nu sunt verificate în mod sistematic.

Aviz „cu rezerve” privind cheltuielile RRF

2023 a fost al treilea an de punere în aplicare a RRF, în cadrul căruia țările din UE primesc fonduri în schimbul atingerii unor etape sau obiective predefinite. În 2023 au fost efectuate 23 de plăți nerambursabile către 17 state membre.

Auditorii au constatat că aproximativ o treime din aceste plăți de subvenții RRF nu erau conforme cu normele și condițiile impuse. Ca urmare, șase plăți au fost afectate de erori materiale.

Auditorii au identificat, de asemenea, cazuri de deficiențe de concepție în ceea ce privește etapele de referință sau obiectivele, precum și probleme persistente legate de fiabilitatea informațiilor pe care statele membre le-au inclus în declarațiile lor de gestiune. Prin urmare, auditorii au emis o opinie cu rezerve cu privire la cheltuielile RRF.

Bugetul UE, sub o presiune din ce în ce mai mare

Potrivit auditorilor, cifrele privind bugetul UE arată că unele situații necesită o atenție deosebită. Valoarea totală a angajamentelor restante - care reprezintă obligații de plată viitoare dacă nu sunt dezangajate - a atins un nivel record de 543,0 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2023 (452,8 miliarde de euro în 2022).

În același timp, datoria UE a crescut la 458,5 miliarde de euro în 2023 348 miliarde de euro în 2022, sau +32 %), în principal din cauza împrumuturilor pentru NGEU de 268,4 miliarde de euro.

Datoria UE este acum de două ori mai mare decât în 2021, când se situa la 236,7 miliarde de euro. Aceasta înseamnă că UE este în prezent unul dintre cei mai mari emitenți de datorii din Europa, chiar dacă nu este clar dacă propunerea Comisiei privind resursele proprii va genera venituri suficiente pentru rambursarea datoriei NGEU. Costurile suplimentare pentru împrumuturile NGEU sunt estimate între 17 și 27 de miliarde de euro.

Auditorii subliniază, de asemenea, că inflația ridicată continuă să afecteze bugetul UE. Pe baza previziunilor Comisiei privind inflația, aceștia estimează că bugetul UE ar putea pierde aproape 13 % din puterea sa de cumpărare până la sfârșitul anului 2025. Expunerea totală a bugetului UE, care măsoară riscul legat de garanțiile și pasivele contingente ale bugetului UE, a fost de 298,0 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2023 (față de 248,3 miliarde de euro în 2022).

Asistența financiară a UE pentru Ucraina a crescut de peste două ori în 2023 (de la 16,0 miliarde de euro la 33,7 miliarde de euro). Auditorii avertizează că transferarea în viitor a riscurilor unor posibile rambursări neplătite ar putea pune presiune pe bugetul UE.

În plus, aceștia subliniază riscurile considerabile asociate facilității pentru Ucraina, instituită în 2024 pentru a oferi sprijin financiar pentru o sumă suplimentară de până la 33 de miliarde de euro în împrumuturi în perioada 2024-2027, care nu necesită provizionare.