Proiectul de Buget. Ce cifre promitea Guvernul anul trecut și cum au arătat de fapt
Your browser doesn't support HTML5 video.
Cifrele optimiste pe care se bazează arată creşteri la aproape toate instituţiile statului. Pentru prima dată, România va trece de pragul de 1.000 de miliarde Produs Intern Brut.
Bugetul este construit pe nişte indicatori importanţi. Ca să-i înţelegem, trebuie să ne uităm şi ce s-a întâmplat anul trecut cu aceste propuneri.
De exemplu, Produsul Intern Brut nu a crescut atât cât se aşteptau politicienii. Construcţia bugetară din 2018 prevedea 5,5% creştere. În realitate, creşterea a fost de 4,5%. Acum, din nou apare creştere de 5,5% - rămâne de văzut ce părere va avea şi economia reală despre asta.
Alt indicator - inflaţia, adică procentul scumpirilor generalizate pentru produse şi servicii. Bugetul pe 2018 promitea 3,1%, am avut în realitate 4,63% cu vârf de 5,4%. Anul acesta aleşii zic că va fi 2,8%. Totuși, deja toate companiile anunţă scumpiri, vom vedea ce va fi.
Ministerele cu cele mai mari creşteri procentuale ale sumelor faţă de cât s-a cheltuit anul trecut sunt cele ale Fondurilor Europene, Economiei şi Tineretului. Apoi, Ministerul Sănătăţii.
Creşteri de peste 40% sunt la Educaţie, Transporturi, Ape şi Mediu. De remarcat ar fi că Administraţia Prezidenţială şi serviciile de informaţii au primit alocări suplimentare mici, între 4 şi 8 % în plus faţă de execuţia bugetară a anului trecut.
Sunt şi ministere cu scăderi de buget. Ministerul pentru Mediul de Afaceri pierde 29%, al Comunicaţiilor 20% şi Energiei 13 procente.
Pentru investiţii, Guvernul va aloca 4,6% din PIB, dar anul trecut socoteala nu s-a potrivit deloc cu planul: am avut până la urmă cele mai mici cheltuieli cu investiţiile din ultimii 10 ani.