Programul de Relansare Economică a României. Investiții în Transport, Sănătate și Educație

De asemenea, granturi pentru companii, dar și investiții în şcoli, spitale pecum şi măsuri sociale.

Guvernul afirmă, în programul de relansare economică a României, că modelul de dezvoltare a României bazat doar pe consumul populaţiei, determinat de politicile pro-ciclice ale guvernărilor anterioare, trebuie schimbat, iar obiectivul noului model este ca ”Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025”.

PIB al României se va reduce cu 1,9% în 2020

 

Executivul admite că, dată fiind pandemia de COVID-19, se aşteaptă ca Produsul Intern Brut al României să se reducă cu 1,9%, în termeni reali, în 2020, iar ”o revenire a pandemiei va afecta perspectivele de creştere şi va cauza daune semnificative companiilor şi locurilor de muncă, ceea ce reclamă un stimulent fiscal şi economic rapid şi direcţionat, coordonat la nivel naţional şi la nivelul UE”.

”Modelul de dezvoltare a României bazat doar pe consumul populaţiei, determinat de politicile pro-ciclice ale guvernărilor anterioare, trebuie schimbat într-un nou model de creştere economică axat pe: stimularea şi dezvoltarea capitalului autohton şi a competitivităţii companiilor româneşti; investiţii în domenii strategice ale infrastructurii publice; transformarea digitală a economiei şi a administraţiei publice; •pregătirea economiei pentru noua revoluţie tehnologică; tranziţia către o economie durabilă. Obiectivul noului model de dezvoltare economică promovat de Guvern: realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025”, se arată în documentul Executivului. Estimările Guvernului indică faptul că, din cauza pandemiei COVID-19, se aşteaptă ca Produsul Intern Brut al României să se reducă cu 1,9%, în termeni reali, în anul 2020.

”Riscurile asupra dinamicii economice sunt preponderent de natură externă, economia României fiind strâns dependentă de situaţia schimburilor comerciale cu Zona Euro la nivelul unor activităţi din industrie cu valoare adăugată ridicată. Probabilitatea unei reveniri cu întârziere a activităţii industriale va fi principalul factor care ar putea conduce la o dinamică negativă a PIB-ului în ultimele două trimestre, concomitent cu o scădere mai accentuată la nivel anual. O revenire a pandemiei va afecta perspectivele de creştere şi va cauza daune semnificative companiilor şi locurilor de muncă, ceea ce reclamă un stimulent fiscal şi economic rapid şi direcţionat, coordonat la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene, pentru a limita efectele crizei şi pentru a impulsiona relansarea economică”, precizează Guvernul.

De asemenea, Guvernul enumeră politicile fiscale şi bugetare aplicate în contextul pandemiei de COVID-19, precum şi programele de susţinere şi protejare a locurilor de muncă afectate de criza Covid-19

400 de km de autostrăzi și drum expres

 

Guvernul îşi propune, în planul de relansare economică a României, care urmează să fie prezentat miercuri, finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare, reprezentând 407,3 Km de autostrăzi şi drumuri expres, conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României şi cu reţelele de transport pan-europene până în 2030, investiţii în aproximativ 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020 – 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro, lansarea tronsonului de metrou Gara de Nord - Otopeni, în dpocument reggpsindu-se şi metroul Cluj Napoca.

În domeniul investiţiilor, principalele investiţii care se regăsesc în documentul Guvernul sunt cele din domeniul infrastructurii de transport.

•Rutier - Finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare - 407,3 Km de autostrăzi şi drumuri expres. Cost estimat: 4,3 miliarde euro. - Sibiu – Piteşti (Loturi 1, 4, 5), Craiova – Piteşti, Autostrada Transilvania (Suplacu de Barcău – Borş), Sebeş - Turda, AO:Inelul de Sud Bucureşti, Varianta de ocolire Bacău, Podul peste Dunăre de la Brăila.

•Conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României şi cu reţelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi şi drumuri expres. - perioada: 2020 – 2030. Cost estimat: 31 miliarde euro. - Sibiu – Piteşti (Loturi 2, 3), Autostrada Transilvania: Nădăşelu – Suplacu de Barcău, Autostrada Unirii: Tg. Mureş - Iaşi – Ungheni, A3: Ploieşti – Comarnic – Braşov, A7: Ploieşti– Suceava – Siret, AO: Inelul de Nord Bucureşti; Bucureşti – Alexandria – Craiova - Lugoj, Buzău/Focşani - Brăila – Galaţi, Măcin – Tulcea – Constanţa; Transregio Gilău – Cluj N. – Apahida

•Feroviar: - Investiţii în cca. 3.000 km de cale ferată, în perioada 2020 – 2030, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde euro - Finalizarea reabilitării liniei ferate pe traseul Frontieră-Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV pan-european, pentru circulaţia trenurilor cu o viteză maximă de 160 km/h. - Proiecte noi de modernizare a căii ferate în scopul asigurării obiectivelor de conectivitate: Ploieşti-Suceava-Dărmăneşti, Bucureşti-Craiova-Timişoara-Arad, Suceava-Cluj Napoca, Buzău-Feteşti, Port Constanţa-Palas, Predeal-Braşov, Centura feroviară a Municipiului Bucureşti, Cluj Napoca-Episcopia Bihor - Tren metropolitan Nădăşelu – Baciu – Cluj-Napoca – Apahida – Jucu – Bonţida

• Metrou: Dezvoltarea noilor magistrale şi extinderea magistralelor existente - Finalizare lucrări M5, lansare M6 – tronsonul Gara de Nord – 1 Mai – Aeroport Otopeni, M4 – tronsonul Gara de Nord – Gara Progresu, extensie M2 Pipera – Petricani şi Berceni – Linia de Centură Sud - Metrou Cluj Napoca - Magistrala: Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca

•Naval: Investiţii totale de 4,3 mld. euro - Modernizarea şi extinderea infrastructurii porturilor maritime şi fluviale, cu accent pe Portul Maritim Constanţa - Lucrări de dragaj, de exploatare, consolidări şi alte investiţii pentru asigurarea navigaţiei pe tot parcursul Dunării, pe tot timpul anului

•Aerian: Investiţii totale de 2,9 mld. euro - Extinderea şi construirea de terminale pentru pasageri, cât şi de zone cargo. Crearea de legături inter-modale între infrastructura aeriană, feroviară şi rutieră

2.488 de unităţi şcolare - incluse în programe de modernizare în perioada 2021 - 2027

 

Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică are şi o componentă referitoare la infrastructura pentru educaţie.

Pentru perioada 2021 - 2027 se au în vedere investiţii în unităţi şcolare, după cum urmează:

* 2.488 de unităţi şcolare vor fi incluse în programe de modernizare/ reabilitare, costurile estimate - 6,046 miliarde de lei

* 375 de unităţi şcolare vor beneficia de investiţii în valoare de 31,4 milioane lei pentru conformarea grupurilor sanitare (alocare 2020).

La programul "Reforma Educaţiei Timpurii" este prevăzută finanţarea construcţiei unui număr de 180 de grădiniţe cu program prelungit sau săptămânal - 146 milioane euro.

În ceea ce priveşte construirea/ modernizarea de campusuri şcolare/ cămine studenţeşti/ centre universitare, planul de relansare economică prevede:

* construirea a 40 de campusuri şcolare care să includă: şcoală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină, cu o valoare totală de aproximativ 2 miliarde lei;

* construirea a 30 de cămine studenţeşti care totalizează 10.244 de locuri de cazare pentru 30 de instituţii de învăţământ superior de stat din 13 centre universitare. Valoarea totală a investiţiilor se ridică la 1,248 miliarde de lei.

Sport de performanţă - construirea a 12 complexuri cu o capacitate cuprinsă între 3.000 şi 30.000 de locuri

 

 

Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică are şi o componentă referitoare la infrastructura sportivă.

În privinţa sportului de performanţă se au în vedere:

* construirea a 12 complexuri sportive cu o capacitate cuprinsă între 3.000 şi 30.000 de locuri, cu o valoare totală a investiţiilor de 3,5 miliarde de lei;

* construirea a 8 bazine olimpice cu o valoare de un miliard de lei şi 5 patinoare artificiale pentru competiţii cu o valoare totală de 300 milioane lei;

* construirea a 5 săli polivalente, cu o capacitate cuprinsă între 5.000 şi 16.000 de locuri, cu o valoare totală de 1,2 miliarde de lei.

Referitor la sportul de masă, Planul Naţional de Investiţii vizează:

* construirea a 250 de săli de sport şcolare, 45 de bazine didactice, 400 de baze sportive cu o valoare totală estimată de 5,5 miliarde de lei;

* construirea a 10 centre sportive pentru sporturi olimpice, care să cuprindă săli de antrenament, şcoală, internat, cantină, şcoală de antrenori, centru medical, cu o valoare estimată de 2 miliarde de lei.

 

Guvernul continuă acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic pentru angajatorii/profesioniştii a căror activitate este suspendată

 

Guvernul îşi propune să continue acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic pentru angajatorii/profesioniştii a căror activitate este suspendată, finanţează angajatorii care investesc în formarea profesională a propriilor salariaţi şi acordă un sprijin în valoare de 50% din salariul brut al angajatului dar nu mai mult de 2500 lei pentru angajatorii care încadrează în muncă tineri până în 29 de ani şi persoane de peste 50 de ani.

Executivul îşi propune, ca măsuri de sprijin pentru reluarea activităţilor economice:

•Prelungirea indemnizaţiei de şomaj tehnic - Continuarea măsurii privind acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic pentru angajatorii/profesioniştii a căror activitate este suspendată. Impact: 850 mil. lei/lună.

•Stimularea reluării activităţilor economice şi a ocupării - Pentru beneficiarii indemnizaţiei de şomaj tehnic care îşi reiau activitatea se acordă o sumă în cuantum de 41,5% din salariul brut al angajatului (maxim 41,5% din câştigul salarial mediu brut pe ţară) pe o durată de 3 luni. Impact: 3,35 mld. lei.

•Sprijin pentru program flexibil de muncă - Guvernul va asigura plata unei indemnizaţii în valoare de 75% din diferenţa dintre salariul brut al unui angajat prevăzut în contractul individual de muncă dinaintea reducerii programului şi salariul brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii progamului de lucru. Măsura se aplică companiilor a căror cifră de afaceri a scăzut cu cel puţin 10% comparativ cu luna similară a anului anterior. Finanţarea acestei măsuri se va acoperi prin Programul SURE.

•Granturi pentru formarea profesională a angajaţilor - Schema de finanţare se adresează angajatorilor care investesc în formarea profesională a propriilor salariaţi. Aceştia beneficiază de o subvenţie stabilită în funcţie de nivelul de calificare a programului de formare parcurs. Buget alocat: 150 mil. lei. Alte măsuri în domeniul forţei de muncă se referă la: Stimularea ocupării tinerilor, a persoanelor cu vârsta de peste 50 ani şi a românilor întorşi din străinătate - se acordă un sprijin în valoare de 50% din salariul brut al angajatului dar nu mai mult de 2500 lei pentru angajatorii care încadrează în muncă: Tineri cu vârsta cuprinsă între 16 şi 29 ani; Persoanele cu vârsta de peste 50 ani ale căror raporturi de muncă au încetat în perioada stării de urgenţă; Cetăţeni români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatori străini, din motive neimputabile lor.

•Măsuri active pentru lucrătorii sezonieri şi zilieri din domeniile agriculturii, HoReCa şi turismului - protejarea angajaţilor prin acordarea unor măsuri de sprijin suplimentare pentru: persoanele care au desfăşurat activităţi ca zilieri în luna anterioară solicitării; persoanele care desfăşoară activităţi sezoniere în baza unor contracte individuale de muncă, pe perioadă determinată de cel puţin 3 luni.

•Locuri de muncă pentru tineri - valoarea granturilor acordate pentru acţiuni antreprenoriale: 25.000 euro pentru susţinerea locurilor de muncă destinate tinerilor. Buget: 300 mil. euro.

•Stimularea desfăşurării muncii în regim de telemuncă - acordarea unui sprijin în valoare de 500 euro/angajat pentru achiziţionarea de echipamente IT pentru angajaţii care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă/alertă.