Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prezentat într-un eveniment la care participă preşedintele Klaus Iohannis

Planul prevede investiţii şi reforme în diferite sectoare de activitate, fiind structurat pe 12 domenii prioritare. Documentul va fi supus dezbaterii publice în perioada următoare şi trebuie aprobat de Comisia Europeană, transmite News.ro.

„Ministerul Fondurilor Europene a finalizat propunerea de proiect a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe care îl lansează în consultare publică, cu participarea Excelenţei Sale Domnul Klaus Iohannis, preşedintele României, şi a Excelenţei Sale Domnul Ludovic Orban, prim-ministrul României”, a anunţat PNL.

Evenimentul va avea loc, joi seară, de la ora 19.00.

Potrivit unui anunţ al Executivului, la eveniment vor participa şi membrii Guvernului.

Citește și

Concurs de demisii din Parlament, în prag de alegeri: ”Nu vreau pensie specială”

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un document strategic, care prevede investiţii şi reforme, structurat pe 12 domenii prioritare, respectiv: sănătate, educaţie, digitalizare şi securitate cibernetică, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediu de afaceri şi antreprenoriat, cercetare-inovare, precum şi creşterea capacităţii de rezilienţă în condiţii de criză în domeniul sanitar şi alimentar.

Aceste domenii sunt grupate pe trei piloni principali ai Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi anume: I - Tranziţia Verde şi combaterea schimbărilor climatice; II - Serviciile Publice, dezvoltarea urbană şi valorificarea patrimoniului şi, nu în ultimul rând, III - Competitivitate economică şi rezilienţă.

Pentru elaborarea acestui Plan, preşedintele Klaus Iohannis a avut întâlniri cu premierul, ministrul Finanţelor Publice şi Ministrul Fondurilor Europene.

După întâlnirea din 28 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că „acest Plan va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai târziu până în luna aprilie a anului viitor şi vor exista, bineînţeles, anumite condiţionalităţi în utilizarea acestor fonduri”.

„Este vorba, în principal, de asigurarea reformelor structurale, de digitalizare, de garantarea tranziţiei climatice. Toate acestea sunt necesare pentru a permite economiilor noastre să se dezvolte durabil, pe termen mediu şi lung. Fondurile la care mă refer, pe lângă cele pe care le vom accesa prin bugetul multianual al Uniunii pentru perioada 2021-2027, reprezintă o oportunitate istorică pentru noi de a dezvolta România, de a construi autostrăzi, căi ferate, de a moderniza infrastructura energetică şi de mediu, de a implementa programe de digitalizare în economie, în administraţie. Sunt fonduri care vor permite investiţii majore în educaţie şi sănătate. Toate aceste proiecte vor avea consecinţe benefice palpabile pentru români şi vor contribui semnificativ la creşterea calităţii vieţii fiecăruia dintre noi”, a afirmat atunci şeful statului.

După întâlnirea de vineri pe această temă, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că va fi „un Plan amplu”, care va intra în dezbatere publică.

„Vom avea peste 30 – atenţie – 30 de miliarde de euro din fonduri europene, pentru a finanţa măsurile din acest Plan. Suntem cu proiectul foarte aproape de finalizare, este o măsură foarte largă, care se referă şi la reforme şi la măsuri de infrastructură şi la multe sectoare care trebuie să fie şi modernizare, dar şi redresate. Vom prezenta acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă public săptămâna viitoare, urmând să avem o dezbatere publică, pentru a putea îngloba toate opiniile care sunt pertinente şi atunci vom înainta planul la Bruxelles şi în cursul anului viitor deja începem să finanţăm măsurile de redresare şi de rezilienţă”, a afirmat, vineri, preşedintele.