Cât câștigă statul din noua majorare a salariului minim. Noua formulă de calcul

Această majorare reiese din noua formula de calcul anunţată marți de Guvern. Aceasta ţine cont de inflaţie şi de cât de eficienţi sunt angajaţii la serviciu. În plus, se discută despre încă două variante, în care salariul minim să se mai modifice şi în funcţie de creşterea economică sau de şomaj.

2020 vine cu o creştere a salariului minim pe economie de 7,2%. Adică de la 2.080 de lei, cât este acum, la 2.230 de lei.

Noutatea este formula de calcul, care acum ţine cont de rata anuală a inflaţiei şi cât de productiv este la serviciu fiecare angajat.

Aceasta este varianta de bază, care va fi aplicată cu certitudine anul viitor. Guvernul analizează şi alte două formule de calcul ale salariului minim - Una introduce şi un mecanism de corecţie pe baza creşterii economice şi cealaltă ia în calcul rata şomajului.

Un lucru este cert. Salariul minim pe economie va creşte oricum din ianuarie 2020 cu 7,2%. Adică vorbim despre un plus de 83 de lei în mână pentru angajaţi. Iar săptămâna viitoare Guvernul va alege unul din cele trei scenarii anunţate. În cazul în care va exista un mecanism de corecţie, acesta îşi va produce efectele, dacă va fi cazul, abia din 2021.

Reprezentanţii Guvernului dau asigurări că în cazul unei scăderi economice, de exemplu, salariul minim pe economie nu va scădea, ci doar va creşte mai puţin sau va rămâne neschimbat.

Ionel Dancă, şeful cancelariei: „În ceea ce priveşte salariul minim în construcţii, este o prevedere care va fi păstrată în vigoare, iar în ceea ce priveşte salariul minim pentru cei cu studii superioare, rămâne în plata nivelul salariului minim pentru cei cu studii superioare, urmând ca în timp prin creşterea salariului minim brut pentru cei care în momentul de faţă sunt sub nivelul celor cu studii superioare să ajungă la acelaşi nivel şi să existe un singur salariu minim brut.”

Iar formula de calcul ţine cont şi de profitabilitatea companiilor.

Violeta Alexandru, ministrul Muncii: „Patronatele ne-au atras atenţia asupra creşterilor care ar putea fi peste puterea pieţei de a gestiona, lucru care ar conduce la anumite dezechilibre în ceea ce priveşte funcţionarea companiilor pe care nu le dorim. Şi am ajuns, cred, la o formulă de compromis.”

De cealaltă parte, sindicatele au avut şi alte cerinţe.

Dumitru Costin, BNS: „Revizuirea politicii fiscale, pentru că România este pe locul 1 în Europa în ceea ce priveşte impunerea fiscală pe salariul minim. Avem cea mai ridicată rata de fiscalitatea pe salariul minim şi nu în ultimul rând am cerut gândirea ruperii salariului minim de salarii şi indemnizaţii pe care le au o lungă listă de demnitari din această ţară. O creştere de salariu minim aduce creşteri spectaculoase pentru o lungă listă de demnitari, lucru care trebuie să înceteze.”

În plus, salariul minim mai influenţează şi punctul de amendă şi ajutoarele sociale. Deocamdată acestea sunt îngheţate însă la nivelul din 2017.

De majorare ar putea beneficia peste 1,3 milioane de angajați, cei mai mulți dintre ei, peste 216.000, activând în comerțul cu amănuntul. Printre cei 1,3 milioane de potențiali beneficiari se numără și 21.464 de angajați în administrația publică și în apărare.

Majorarea salariului minim în 2020 cu 7,2% ar urma să aducă venituri suplimentare la bugetul general consolidat de stat de peste 3 miliarde de lei, dintre care 2,6 miliarde de lei sub forma contribuțiilor sociale suplimentare încasate și alte aproape 440 de milioane de lei încasări în plus în contul impozitului pe venit, conform analizei asupra impactului majorării salariului minim făcută publică de către Guvernul României.