Mediul de afaceri: Dragi decidenţi, ne ducem de râpă dacă nu luaţi măsuri pentru criza din piaţa muncii!

Potrivit acestora, majorarea salariile din sectorul bugetar şi ajutoarele sociale nu au încurajat oamenii să muncească şi au adâncit criza de pe piaţa forţei de muncă din România.

Într-o conferinţă de presă susţinută marţi, Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, membră a CDR, a arătat căt de dramatică este criza de pe piaţa forţei de muncă, oferind drept exemplu un antreprenor care a pus pe picioare un restaurant, pe care însă nu-l poate deschide pentru că nu a găsit nici măcar un ospătar.

"Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt dramatice şi noi ne ocupăm de toate balivernele din lume, cu justiţia, cu toate... minunat, dar mai facem şi treabă în ţara asta? Pentru că, dacă nu avem forţă de muncă, nu putem face nimic. Şi tot bălmăjim între noi. Haideţi să lansăm un apel extrem de clar: Dragi decidenţi, dacă mâine nu ne punem la masă şi dacă poimâine nu venim cu măsuri imediate, ne ducem de râpă! E simplu, nu este complicat şi o spunem de mai mulţi ani şi o tot bălmăjim între noi", a arătat Anastasiu, conform Agerpres.

El a mai spus că Guvernul, dacă tot vrea să stabilească un salariu minim, ar trebui să facă acest lucru la nivel regional, întrucât în anumite zone defavorizate acest lucru ar putea duce la plecarea unor investitori, care, de regulă, sunt pragmatici şi chiar cinici.

"Totodată, nu cred că salariul minim ar trebui să fie legat de studii sau de vechimea în muncă, ci de productivitatea pe care o are. Iar salariile pot creşte prin productivitate, iar productivitatea, prin educaţie. Însă aceste lucruri nu se pot face peste noapte", a continuat Anastasiu.

De asemenea, în opinia lui Iancu Guda, reprezentant al Coface, companie membră a CDR, atâta vreme cât avem 30% din PIB economie subterană nu putem acorda 6% din PIB educaţiei, aşa cum ar trebui, pentru a veni în întâmpinarea cererii de pe piaţa muncii.

"În ce alocăm bani? În salarii şi în ajutoare sociale. Doi din trei lei merg în direcţia aceasta. Şi este stupid, pentru că nu avem coerenţă: cum să încurajezi munca în acest fel?", s-a întrebat Guda.

El a arătat că ajutoarele sociale au crescut cu 50% în ultimii cinci ani, ceea ce îi încurajează pe oameni mai mult să stea acasă decât să muncească.

"Apoi salariile, fără considerente de responsabilitate, fără criterii de performanţă, cresc cu 24% în ultimul an, în sectorul public. Au fost mărite cu 50% în ultimii trei ani şi s-au dublat în ultimii cinci ani. Din pix. Pentru un milion de votanţi, angajaţi în sectorul public", a acuzat Guda.

Reprezentantul CDR a criticat şi intenţia Guvernului de a creşte salariul minim de la 1 noiembrie.

"Cei care sunteţi în companii private ştiţi că, atunci când ai veniturile sub cheltuieli şi eşti pe pierdere, n-ai cum să creşti salariile în ritmul ăsta haotic, pe datorie, împovărând şi sacrificând generaţiile viitoare. Şi ce faci? Într-o piaţă de muncă deja tensionată, creşti aberant de mult salariile în sectorul public? Să pui presiune şi mai mare pe sectorul privat? Şi, dacă nu a fost suficient, mai vii şi cu un salariu minim pe economie, apropo, în două săptămâni. Dacă vă gândiţi la bugetul pentru luna următoare sau la cum supravieţuiţi luna următoare, iată încă 8% creştere pe salariul minim în două săptămâni. În condiţiile în care o treime din forţa de muncă este plătită la acest nivel", a adăugat el.

Totodată, într-un studiu realizat de PwC România şi prezentat la conferinţa de marţi, se arată că România va avea un deficit de forţă de muncă de 1,1 milioane persoane în 2021, dacă nu se iau măsuri, iar o posibilă soluţie ar fi reactivarea unor persoane care acum nu muncesc.

"Trebuie să ne uităm la categoriile de populaţie care ar putea deveni active pe piaţa forţei de muncă, iar într-un scenariu conservator, acest deficit se va putea reduce la 400.000, iar, într-un scenariu optimist, chiar am putea vorbi de un mic surplus", a mai arătat reprezentanta CDR, a afirmat Oana Munteanu, reprezentant al PwC, companie membră a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României.

Potrivit calculelor, există între 600.000 şi 1,2 milioane de persoane inactive, care pot fi integrate pe piaţa muncii.

"Cine sunt aceste persoane? Avem partea de şomeri înregistraţi. Cifrele din şomaj arată foarte bine, problema este că cifrele de şomaj oficial nu respectă dimensiunea persoanelor neocupate, pentru că este vorba doar despre şomerii înregistraţi. Este vorba de 400.000 de şomeri. În plus, avem 3,2 milioane de pensionari sub 79 de ani care au potenţial de continuare a activităţii. De asemenea, avem 1,2 milioane de persoane în educaţie, care au peste 15 ani şi care au potenţial de activare. Totodată, vorbim de o categorie, poate cea mai interesantă: alte persoane inactive", a adăugat Munteanu.

Aceştia din urmă sunt peste un milion şi nu se cunoaşte exact cu ce se ocupă.

"Nu sunt nici persoane angajate, nici în educaţie, nici pensionari. Putem presupune că în această categorie intră un număr mare de persoane care stau acasă pur şi simplu şi au grijă de familie, de gospodărie. Poate o parte activează pe piaţa forţei de muncă, dar în zona neagră, sau poate nu sunt număraţi ca emigranţi, dar lucrează sezonier în afara ţării", a explicat reprezentanta CDR.

În opinia sa, această populaţie are o pondere importantă, pe care România ar trebui să mizeze pe viitor pe piaţa muncii.

"Am calculat în două scenarii, respectiv dacă 10% şi 20% dintre aceste persoane vor fi activate pe piaţa forţei de muncă, ar însemna, teoretic, între 600.000 şi 1,2 milioane de noi persoane există în ţara aceasta cu potenţial de a fi folosite de către economie", a mai spus Munteanu.