Lira turcească a atins un nou minim record, dar a reușit să-și revină. Banca Centrală nu și-a mai folosit rezervele
Bancherii au declarat că rezervele nete ale băncii centrale au înregistrat săptămâna trecută cea mai mare creștere înregistrată vreodată, deoarece aceasta a încetat să mai folosească rezervele pentru a susține lira.
Moneda s-a depreciat cu aproximativ 28% în acest an, în mare parte după realegerea, la sfârșitul lunii mai, a președintelui Tayyip Erdogan.
Reuters mai notează faptul că, de atunci, Erdogan a făcut un pas înapoi în ceea ce privește politica sa economică neortodoxă de ani de zile.
Ca parte a pivotului politic, banca centrală a Turciei a încetat să își mai folosească rezervele pentru a contracara cererea de valută și a susține lira.
Rezervele sale nete atinseseră luna trecută un minim istoric de minus 5,70 miliarde de dolari, după un declin de ani de zile.
Patru bancheri au calculat că rezervele valutare nete ale băncii centrale au crescut cu aproximativ 8,5 miliarde de dolari săptămâna trecută, ajungând la aproximativ 9 miliarde de dolari, ceea ce ar marca cea mai mare creștere săptămânală înregistrată vreodată.
Cea mai mare creștere săptămânală a rezervelor internaționale nete a fost în februarie 2002, cu 8,2 miliarde de dolari.
Rezervele totale ale băncii ar fi trebuit, de asemenea, să crească cu aproximativ 4,5 miliarde de dolari, ajungând la aproximativ 107,5 miliarde de dolari la 23 iunie.
Săptămâna trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară cu 650 de puncte de bază, în cel mai puternic semnal de revenire la ortodoxie, după ani de politică relaxată în ciuda inflației în creștere sub Erdogan.
Majorarea a fost mai mică decât se așteptau unii analiști, ceea ce i-a determinat pe unii analiști să suspecteze că noul guvernator al băncii centrale, Hafize Gaye Erkan, un fost bancher de pe Wall Street, ar putea avea un spațiu de manevră limitat sub Erdogan.
De asemenea, banca a retras unele măsuri macroprudențiale pe care le-a implementat în ultimii ani ca parte a obiectivelor sale de "liraizare".
Inflația a crescut brusc după o criză valutară de la sfârșitul anului 2021, care a fost declanșată de reducerile de dobândă pe care Erdogan le-a cerut, pe baza opiniei sale că ratele dobânzilor cauzează inflația.
Inflația anuală a atins un vârf de 24 de ani de 85,51% în octombrie, înainte de a se relaxa.