Isărescu avertizează: dobânzile la credite vor mai creşte. Planul BNR

Isărescu a vorbit despre „normalizarea politicii monetare”, mai precis „retragerea instrumentelor neconvenţionale utilizate după izbucnirea crizei financiare globale, ceea ce ar antrena creşterea graduală a ratelor dobânzilor pe termen scurt şi ajustarea treptată a bilanţurilor expandate ale băncilor centrale. Acesta din urmă este un proces dificil, date fiind implicaţiile asupra preţurilor activelor la nivel global, care necesită o bună planificare şi condiţii macroeconomice favorabile şi care, în mod inerent, se va dovedi de durată.”

„Creşterea ratelor dobânzilor pe termen scurt este un element de normalizare care se aplică şi acelor bănci centrale care nu au păşit în afara cadrului convenţional de operare, cum este cazul celor mai multe ţări din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est. În ceea ce mă priveşte, eu văd normalizarea ca însemnând revenirea, în cele din urmă, la valori pozitive ale ratelor reale ale dobânzilor. Mă îndoiesc, totuşi, că acesta va fi un proces rapid. În cazul României, paşii parcurşi până acum în sensul normalizării politicii monetare – BNR a ridicat de trei ori rata dobânzii de politică monetară în acest an, după îngustarea coridorului format de ratele dobânzilor la facilităţile permanente spre finele anului 2017 – au fost favorizaţi de două elemente pozitive în evoluţia sectorului bancar.

În primul rând, rata creditelor neperformante a coborât de la peste 20 la sută la sfârşitul anului 2014 la aproape 6 la sută în aprilie 2018, reprezentând cea mai mare ajustare realizată la nivelul UE într-o perioadă relativ scurtă de timp. La baza acestei ajustări au stat cerinţele conservatoare de provizionare a creditelor neperformante, o abordare pragmatică a activităţii de supraveghere desfăşurate de banca centrală şi existenţa unei facilităţi fiscale care a impulsionat dezvoltarea pieţei secundare pentru creditele neperformante. În al doilea rând, ponderea deţinută în total de creditele acordate în monedă naţională s-a majorat de la circa o treime în perioada precriză la circa două treimi în prezent, evoluţia fiind benefică atât din perspectiva reducerii riscului de contagiune, cât şi din cea a îmbunătăţirii mecanismului de transmisie a politicii monetare.

Totuşi, un avans prea rapid ar fi riscant. În cazul BCE, deşi a început deja procesul de reducere a volumului de achiziţii de active financiare, este puţin probabil ca o mişcare în sus a ratei dobânzii-cheie să aibă loc curând. Nici în cazul unor ţări din grupul obişnuit de referinţă, precum Polonia şi Ungaria, condiţiile macroeconomice interne, cu niveluri ale inflaţiei curente şi proiectate plasate sub ţintă, nu par să justifice începerea unui ciclu de întărire a politicii monetare în acest an. Atât timp cât ratele reale ale dobânzilor rămân negative în toată Europa, un diferenţial de dobândă prea mare faţă de celelalte bănci centrale din regiune ar antrena presiuni excesive în sensul aprecierii leului, care – deşi cu efecte favorabile în planul inflaţiei – nu ar fi o evoluţie dezirabilă, dată fiind accentuarea dezechilibrului extern."

Citește și

Mugur Isărescu: Intrarea României în zona euro nu e o opţiune, este o obligaţie