Fără șomaj tehnic, din 15 mai. Cum vrea statul să sprijine mediul de afaceri

E pachetul de măsuri pentru care guvernanții anunță că vor avea toată săptămâna viitoare consultări cu sindicatele și patronatele.

La nivel național, impunerile care încurajau oamenii să stea mai mult acasă vor fi înlocuite, gradual, cu măsuri active, prin care să repornească economia românească.

Experții în piața muncii susțin, însă, că fără un sprijin din partea statului vor avea loc disponibilizări serioase în următoarea perioadă, mai ales că nu toate afacerile vor mai avea același nivel de productivitate ca înainte de criza pandemică.

Violeta Alexandru, ministrul Muncii: „Va înlocui aceste măsuri cu o serie de măsuri active, astfel încât oamenii să nu mai stea acasă, așa cum era la șomajul tehnic, ci vor fi măsuri de sprijinire ca angajații să își reia activitatea. Ne uităm la un sprijin consistent, posibil la început mai mare, și în lunile următoare scăzând, pe măsură ce firma crește volumul de activitate. Încurajăm, gradual, revenirea în activitate”.

Citește și

Ministrul Sănătăţii: Persoanele care lucrează într-un spital COVID vor beneficia de stimulentul de 2500 lei

Experți din cadrul ministerelor Muncii, Economiei și Finanțelor vor stabili dacă ajutorul din partea guvernului va ajunge în toate domeniile de activitate și mai ales pentru cât timp.

Violeta Alexandru, ministrul Muncii: „În esență, discutăm de suportarea de către stat a unei părți din costul salarial, astfel încât dacă o afecere revine mai greu la volumul de activitate pe care îl avea înainte de criză, repet, mai greu, nu deloc, ne referim la sectoare de activitate care au perspectivă de revenire, să nu fie în situația de a da afară fiecare al doilea salariat, pentru că nu mai are resurse”.

Un model ar putea veni de la nemți, care au un program încă de la criza din 2008. Statul german le oferă de atunci angajatorilor un sprijin de până la 60% din salariu, pentru o perioada de 6 luni sau un an, cu condiția să nu facă disponibilizări.

Sebastian Metz, director general al Camerei de Comerț Româno-Germane: „Oferi companiei posibilitate legală de a reduce timpul de lucru al angajaților afectați cu o scădere proporțională a salariului de bază. De exemplu, de la 100% la 70%, 50%, 40%, diferența între 60% până la întreg, diferența de 40%, este acoperită de către stat. Dar angajatul rămâne cu locul de muncă”.

În alte țări vest europene, multe companii s-au redeschis, dar angajații au un program mai scurt și vin la serviciu prin rotație.

Rămâne de văzut dacă angajatorii își vor relua activitatea la fel cum se desfășura înainte de pandemie. Adică, de exemplu, dacă o linie de fabricație va putea produce la fel de mult, în condițiile în care vor există limitări serioase care țin de distanțarea fizică la locul de muncă. E greu de prezis cât de mult va fi afectată producția de aceste limitări.

Cătălin Ghinararu, specialist în piața muncii: „E vorba de condițiile de muncă, sunt foarte multe domenii unde condițiile sunt improprii. În astfel de circumstanțe, adică spațiile acelea foarte mari, deschise, inclusiv birouri în care erau concentrați zeci de oameni, e clar că nu se va mai reveni, după părerea mea, la același mod de lucru. Și acolo iar vor fi niște probleme, cum se va organiza programul de lucru. Pierdere de ore de muncă, și această pierdere de ore de muncă se rasfrange în pierdere de output, deci vor fi afectate toate procesele productive și de acolo, din nefericire, s-ar putea să apară și pierdere de locuri de muncă, care din păcate nu va putea fi evitată”.

Specialiștii se așteaptă ca undă de șoc, din plan economic, generată de aceste luni de criză sanitară să se resimtă și anul viitor, mai ales că multe sectoare de activitate din România depind de ce se întâmplă pe piețele mari, europene.

Cătălin Ghinararu: „Este destul de greu de determinat cât va fi repercusiunea, dar în orice caz, de-a lungul anului acesta se va simți. Depinde și cât de mult va intra în anul următor și, e foarte important, și noi suntem foarte dependenți de ce se va întâmpla și la nivelul economiilor mai mari, în măsura în care în economiile mai mari se vor relua procesele productive și la ce scară, pentru că ele asigura cerere pentru economiile emergente, cum este cea românească”.

Autoritățile noastre iau în calcul și probabilitatea că din toamna să existe un nou val de îmbolnăviri, care va atrage noi restricții, cu un nou șoc pentru domeniul economic. La începutul acestei luni, ministerul Muncii anunța că 860.000 de contracte de muncă au fost suspendate la nivel național și 170.000 au încetat.