Euro nu se mai oprește. Leul marchează un nou minim istoric față de moneda unică
Miercuri, 9 ianuarie, euro a atins pragul de 4,6722 lei, care a depăşit precedentul record, de 4,6695 lei, stabilit în 21 iunie 2018.
De atunci, euro a atins noi niveluri record de câteva ori. Luni, euro a continuat să crească până la nivelul de 4,7081 lei.
Marți, moneda românească a pierdut teren în faţa dolarului american, care a ajuns la valoarea de 4,1491 lei, în creştere cu 1,14 bani (+0,28%), faţă de cursul de schimb de luni, respectiv 4,1377 lei/dolar.
Moneda naţională s-a depreciat şi faţă de francul elveţian, cu 1,2 bani (+0,29%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,1621 lei, comparativ cu 4,1501 lei, luni.
Gramul de aur s-a scumpit cu 1,13 lei (+0,66%), până la 171,2866 lei, de la 170,1500 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă.
Potrivit unui comunicat al CFA România, care reunește economiști și profesionişti în investiţii din România, leul va continua să se deprecieze în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală).
Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7168 lei/euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7883 lei/euro.
Vasilescu: Este vorba despre raportul dintre cerere și ofertă
După ce, luni, cursul a depășit pragul de 4,7 lei, pentru prima dată în istorie, Adrian Vasilescu, consultantul de strategie al Băncii Naţionale a României (BNR), a precizat că aceste schimbări de la o zi la alta nu au cum să exprime mişcările din economie, fiind vorba de raportul dintre cerere şi ofertă.
"Am mai vorbit despre schimbarea cursului. Nu s-a schimbat nimic de atunci. De altfel şi astăzi este o depreciere care nu atinge un ban. Chiar departe de un ban, chiar dacă s-a schimbat situaţia în primele 2 zecimale, de la 4,69 s-a trecut azi la 4,7. Dar, repet, deprecierea este de sub un ban. Este din nou vorba despre cerere şi ofertă, pentru că aceste schimbări de la o zi la alta nu au cum să reprezinte, să exprime mişcările din economie. Este pur şi simplu vorba despre raportul dintre cerere şi ofertă, cerere de valută, oferta de lei. În aceste condiţii, pe de o parte înregistrăm datoriile de la sfârşitul anului trecut, datoriile făcute de importatori, care îşi plătesc acum facturile. La fel, înregistrăm momente de prudenţă ale investitorilor străini care deţin titluri de stat în lei şi încearcă să se desprindă de ele, să le transforme în valută şi să aibă o valută. Şi mai sunt şi reprezentanţi ai mulţimii, deţinători de lei din rândurile populaţiei, care încearcă să-i schimbe în valută. Apare totuşi o noutate: de câteva zile foarte multe previziuni, de la oamenii care nu sunt decât cititori în stele, pentru că nu poţi face în zilele astea o analiză temeinică, o previziune temeinică, bazată pe ştiinţă, pe cunoştinţe, pe ce se întâmplă exact în economie. Nu ai cum să le faci. Este o întâmplare câţi vin azi la schimb şi câţi îşi transformă leii în euro", a explicat Vasilescu, citat de Agerpres.
Întrebat dacă declaraţii precum cea privind chemarea guvernatorului BNR la Parlament pentru a da explicaţii legate de ROBOR ar putea influenţa piaţa, Vasilescu a răspuns că "n-au cum să nu o influenţeze".
"Cum să nu. Influenţează şi n-au cum să nu influenţeze. Dar eu m-am referit la cauzele de durată, pe care le simţim, le vedem în fiecare zi, din 3 ianuarie, prima zi bancară a acestui an, până azi la prânz, când cursul a înregistrat o paritate de 4,7081", a precizat Adrian Vasilescu.
Totodată, referitor la posibilitatea ca investitorii să vadă România drept o ţară cu mare risc, consilierul BNR a subliniat că "investitorii sunt oameni raţionali" şi speră să nu ia decizii emoţionale.
"Investitorii sunt totuşi oameni raţionali, chiar dacă de multă vreme economişti mari aruncă şi ei ideea că de multe ori sunt emoţionali. Şi într-adevăr, apare de multe ori emoţia, emoţia creează panică şi panica determina decizii anapoda. Asta se întâmplă în economie deseori şi peste tot în lume, nu numai la noi. Dar sper că este prea devreme pentru ca investitorii importanţi pe piaţa noastră valutară să ia astfel de decizii numai emoţionale, despărţindu-se de judecăţile raţionale. Este an electoral, este an cu două runde electorale", a mai spus Vasilescu.