România a împrumutat deja două miliarde de euro și patru miliarde de dolari în prima lună din 2023. Ce spun analiștii

Galerie foto

Analiștii spun că, cel mai probabil, scăderea dobânzilor a determinat statul să ia atât de mult în avans. Între timp, datoria publică a României crește. Cheltuielile sunt tot mai mari, comparativ cu banii colectați la buget.

Nevoia de finanțare a deficitului bugetar este atât de mare încât autoritățile, prin Ministerul de Finanțate, au încercat să profite de scăderea dobâzilor de pe piețele externe și au împrumutat în avans mare parte din banii necesari pentru tot anul 2023.

Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, autoritățile au luat în prima săptămână a anului 4 miliarde de dolari, cu scadență de 5,10 și 30 de ani, iar luni, la începutul săptămânii, alte 2 miliarde de euro, cu scadențe de 3 , respectiv 6 ani. Pentru ultimul împrumut, statul român va plăti dobânzi de aproape 5, respectiv 6 la sută pe întreaga perioadă.

Mihai Roman, profesor de finanțe ASE: „În Ianuarie, suma împrumutată de statul român de pe piețele externe a fost una foarte mare. Pe de o parte, a putut să conducă la o diminuare a dobânzilor, dar există o plasă de siguranță pentru statul român, în ceea ce privește fondurile de care are nevoie pentru cheltuielile din primele 6 luni. Cu atât mai mult cu cât cheltuielile cresc destul de mult, mai ales în prima parte a anului. Pentru acoperirea acestor suplimente de cheltuieli făcute de stat și a acoperi serviciul datoriei externe a fost nevoie de o asemenea dimensiune a împrumutului extern.”

Citește și

Eugen Tomac: Datoria publică a trecut de 50% din PIB. Câciu, acest Dorel al guvernării, trebuie să plece

Totuși, specialiștii spun că momentul a fost bine ales.

Adrian Codîrlașu, Vicepreşedinte CFA România: „Față de noiembrie când ratele de dobândă au fost la maxim, au scăzut chiar și cu 200 puncte de bază, cu 2 la sută, ratele de dobândă la care s-a împrumutat Guvernul. Orice împrumutut prin obligațiuni făcut de statul român are dobânda fixă pe toată durata împrumutului respectiv și variază în funcție de scadența acelui împrumutut – scadența obligațiunii – și poate varia între 4 și 6 la sută, chiar 7 la sută. Ministerul de Finanțate a profitat de această dorință a investitorilor străini de a cumpăra active și a emis de mai mult decât de trei ori, astfel încât să aibă o rezervă constituită pentru încă 2,3 4 luni, de cash. A prins această fereastră de oportunitate și a profitat de ea.”

Dobânzile mai mici de pe piețele externe vin ca urmare a scăderii inflației în majoritatea țărilor dezvoltate, spun economiștii. Există însă riscul ca în funcție de evoluția internaţională și de războiul din Ucraina, să crească iar. Chiar și așa, în această săptămână previziunile Fondului Monetar Internațional s-au îmbunătățit. Specialiștii instituției susțin că nu mai există riscul de recesiune în 2023 pentru economia globală.

Adrian Codîrlașu, Vicepreşedinte CFA România: „La nivel global vedem niște evoluții economice mai bune decât se anticipa. Băncile centrale vor ridica mai puțin agresiv ratele de dobândă de politică monetară, ratele de dobândă vor continua să crească, însă mai lent decât anticipa piața, ceea ce favorizează creșterea economică.”

Totuși, în România datoria publică crește îngrijorător.

Dacă în 2017 era de 300 de miliarde de lei, în octombrie 2022 ajunsese la peste 650 de miliarde, mai mult decât dublu.