Cum au ajuns românii să aibă afaceri de succes în Belgia. „În țară știu limba, știu să lucrez, dar n-am nicio șansă”

Surpriza ultimilor ani este Belgia, care a devenit acasă pentru sute de mii de conaționali. Printre imigranții din Bruxelles, diaspora românească are cea mai rapidă creștere, devenind a doua cea mai mare comunitate de străini.

Belgia îi atrage pe români cu o calitate a vieții care îi face să uite de haosul de acasă. Ai noștri găsesc slujbe de la necalificați până la cel mai înalt nivel. De exemplu, ca număr, țara noastră se află în top 10 angajați la Comisia Europeană, iar securitatea în instituțiile europene este asigurată de sute de foști polițiști români.

În Bruxelles, românii reprezintă a doua cea mai mare comunitate de străini după francezi. Aici peste tot auzi vorbindu-se românește, de la restaurante și patiserii, până la spitale și Comisia Europeană. Nu este greu de înțeles de ce românii aleg să vină în Belgia. Aici salariul minim brut este undeva la 2.000 € adică în jur de 9.000 de lei." Sistemul belgian încurajează și susține antreprenoriatul. Adrian a venit la Bruxelles în 2017, când soția lui s-a angajat la Parlamentul European. S-a apucat să facă prăjituri vegane. La început vindea 2-3 bucăți pe săptămână.

Adrian: „Primele prăjituri pe care l-am vândut în Belgia au fost de-acasă de la mine, de unde stăteam. Pentru că aici, în Belgia, există soluția prin care poți să faci acasă, să verifici dacă îți merge business-ul sau nu, după care poți să demarezi pentru partea de de autorizație”. Cu sprijinul primăriei, acum Adrian este persoană juridică independentă și, de curând, și-a deschis o cofetărie cochetă, în apropierea Comisiei Europene.

Citește și

Ce a pățit un ministru din Belgia după ce a invitat politicieni iranieni și ruși la un congres

În Belgia, mulți români lucrează ca independenți. Sunt în jur de 50.000 de persoane. Sistemul este asemănător cu cel al persoanelor fizice autorizate din România, doar că aici este mult mai ușor din punct de vedere al actelor și le permite și salariaților să își dezvolte în afara programului o mică afacere. Pe Andrei l-am cunoscut într-o sâmbătă, în timp ce făcea un grătar pentru românii angajați la o firmă de construcții din Bruxelles. Lucrează într-o bucătărie industrială din Brugges.

Andrei: „Să știți că muncim, plătim și multe taxe, i se plătesc multe taxe doar așa, dar ai și beneficii. 50 la sută din profitul meu trebuie să-l plătesc la stat”.

Într-o țară relaxată, în care expresia "ușor, ușor" este ca o formulă magică, românul muncitor își face rapid loc. Mihai Teodor, acum un antreprenor de succes, a venit din Bacău în urmă cu zece ani. La început, a împărțit pliante, ajutat de cele patru fiice. Erau zile în care făceau, pe jos, și 40 de kilometri.

Mihai Teodor, proprietar patiserie: „La un moment dat, aveam atât de multe sectoare, aveam undeva la 50.000 de poștă și aveam două mașini cu care plecam, fetele rămâneau în garaj, sfert au ziarele, noi veneam încărcăm și la un moment dat șeful de la societatea respectivă de la Bruxelles a vorbit cu inspectorul meu direct și a zis: vreau să-l cunosc și eu pe omul ăsta, cine e și cum ajunge el să facă el atâtea poște?” Aflat la piața din Bruxelles, Mihai și-ar fi dorit să mănânce un covrig. Așa i-a venit ideea să deschidă o patiserie. Patiseria a deschis-o în piața "La doi boi" din Bruxelles, cum este cunoscuta în diaspora, unde găsim mici și magazine românești. După șase ani, Mihai și soția lui și-au cumpărat propria casă și vor mai deschide o patiserie.

Loredana, fiica: „Când vine la noi, de exemplu, un control, vine pe neașteptate, dacă este ceva neregulă spune, nu-ți dea amendă cum e acasă. Ați văzut acasă caută orice chichiță. Nu, aici îți spune fiți atenți la, exemplu, frigider. Nu mi se pare ok, vreau ca data viitoare să fie în regulă. Sunt foarte drăguți cu noi, nu fac discriminări. Acasă e greu să realizezi ceva”. Estimările arată că 30-40 la sută din angajați din construcții din Bruxelles sunt români. Câștigă lunar, în medie, 4.000 de euro. Florin este din Botoșani. A muncit timp zece ani în Italia, după care a vrut să-și deschidă o firmă în România. Când s-a dus la Registrul Comerțului să se intereseze de acte, a fost trimis la portar pentru informații. Descurajat, a venit în Belgia unde, cu un euro în buzunar, a deschis o firmă, acum de succes.

Florin: „Am venit nici, nu știam limba sau vorbesc. Am deschis firma după șapte luni de zile. Și în țară, știu limba, știu să lucrez, n-ai nicio șansă, e tare dureros”. În Belgia, majoritatea românilor lucrează cu forme legale, tocmai pentru că sistemul îi încurajează și îi susține. Sunt peste trei sute de mii, fiind comunitatea de străini cu cea mai rapidă creștere, în ultimul an. Și așa cum au făcut în fiecare an, pe 24 septembrie, românii vor organiza pentru români, în Bruxelles, târgul de servicii și produse "lucrăm împreună", prilej pentru comunitate să se cunoască și să se sprijine.