Cu cât va plăti mai puțin la rata lunară un român cu un credit ipotecar de 250.000 de lei, după ce BNR a redus dobânda cheie

Economiștii îndeamnă însă la prudență, având în vedere semnalele economice din piață. După șocul înregistrat la începutul săptămânii, bursele la nivel global și-au revenit, însă economia mondială rămâne vulnerabilă.

În linie cu așteptările multor analiști, membrii Consiliului de Administrație BNR au redus cu 0,25 puncte procentuale nivelul ratei dobânzii de politică monetară, de la 6,75 % la nivelul de 6,5% la sută pe an.

Este a doua reducere din acest an, după cea aplicată luna trecută, când pentru prima dată, din 2021, BNR a decis să taie din dobânda cheie. Până în iulie au fost 11 majorări consecutive ale dobânzii de referință.

Principalul motiv care a condus la această tăiere, spun oficialii BNR, este scăderea inflației, care a intrat încă de anul trecut pe un trend descendent și a ajuns în iunie la 4,9%, de la 5,1 la sută în luna mai, sub nivelul prognozat.

Citește și

BCE menține dobânda de referinţă şi nu a oferit indicii cu privire la următoarea mişcare

Dobânda BNR dictează prețul creditelor în lei, iar scăderea acestui indicator va obliga băncile să taie și ele din procente. De exemplu, dacă aveți un credit ipotecar de 250.000 de lei cu dobândă variabilă, pe o perioadă de 30 de ani, la următoarea recalculare a ratei în funcție de ROBOR, ați putea plăti cu 90 de lei mai puțin față de începutul lunii iulie, când indicele era de 6%.

Cei care au credite calculate în funcție de IRCC, care se aplică mai târziu cu două semestre, ar putea plăti mai puțin abia de anul viitor. De altfel, băncile anticipau aceste decizii ale Băncii Naționale, iar în ultima perioadă au oferte mai bune pentru creditele cu dobândă fixă, în unele cazuri și sub 5 %, adică sub indicii ROBOR și IRCC.

În viitor, sunt așteptate și alte scăderi ale dobânzii cheie, spun specialiștii, însă accesul la bani ,,mai ieftini" va încuraja populația să consume mai mult.

Christian Nasulea, profesor de economie mondială: „Stabilitatea cursului de schimb între leu și euro este foarte importantă, având în vedere comportamentele pe care le vedem la investitori. După semnele pe care le vedem în ultimele zile, această misiune va fi dificilă și s-ar putea să fie momente în care cursul să scape de sub control puțin, temporar, sau chiar să ajungem în situația în care să se depășească pragul psihologic de 5 lei.”

În același timp, există și riscul ca prețurile să crească într-un ritm rapid în următoarea perioadă. La nivel european, România este ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar.

În paralel, și economia mondială dă semne de vulnerabilitate. Deocamdată, bursele la nivel global și-au revenit, după ce au deschis la începutul săptămânii pe roșu, iar în unele cazuri s-au înregistrat scăderi istorice. Efectele s-ar putea simți și în România, dependentă de economiile lumii.

Cu un deficit bugetar mare, țara noastră rămâne vulnerabilă la orice șoc extern.