Consiliul Fiscal: Prognoza de creștere economică de 3,4% a Guvernului ar putea suferi revizuiri, mai degrabă descendente

Prognoza de creştere economică a Guvernului pentru anul 2024, de 3,4%, ar putea fi marcată de un optimism moderat şi ar putea suferi revizuiri, mai degrabă descendente, în contextul noilor date de PIB publicate şi al incertitudinii foarte ridicate privind evoluţiile economice interne şi externe, arată Consiliul Fiscal în raportul său anual pentru anul 2023.

Raportul face şi o evaluare a execuţiei bugetare pe primele şase luni ale anului 2024 şi a perspectivei economice. În România, creşterea economică reală din anul 2023 a fost de 2,1%.

”Ultimele informaţii arată că, pentru anul 2024, prognoza de creştere economică a Guvernului, de 3,4%, ar putea fi marcată de un optimism moderat şi ar putea suferi revizuiri, mai degrabă descendente, în contextul noilor date de PIB publicate şi al incertitudinii foarte ridicate privind evoluţiile economice interne şi externe. În schimb, prognoza de primăvară a CNSP (Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză) a revizuit ascendent proiecţia deflatorului PIB, astfel că riscurile la adresa evoluţiei acestui indicator pot fi considerate echilibrate. În consecinţă, evoluţia PIB nominal, pentru anul curent, preia riscurile evocate pentru evoluţia PIB real, în sensul unui uşor optimism al proiecţiilor CNSP”, arată raportul.

Comisia Europeană anticipează o creştere a PIB real în România de 3,3% în 2024 – peste prognoza FMI de 2,8%.

Pentru anul 2025, atât tendinţa, cât şi ierarhia în privinţa vitezei de creştere se inversează, CE anticipând o decelerare la 3,1%, sub valoarea proiectată de FMI, de 3,6%, care, în contrast, anticipează o intensificare a creşterii economice către finalul intervalului de prognoză.

Factorii determinanţi ai traiectoriei ascendente a PIB în anii următori sunt prevăzuţi a fi consumul privat, pe fondul creşterii venitului real disponibil din economie, precum şi investiţiile, ce urmează a rămâne robuste. Fondurile europene sunt prevăzute a sprijini puternic investiţiile publice, în special cele în infrastructură, în timp ce exportul net este anticipat a avea o contribuţie negativă la creşterea economică.

Proiecțiile BNR plasează rata inflației la 4% 

Cele mai recente proiecţii ale BNR plasează rata anuală a inflaţiei IPC la nivelul de 4% la finalul anului 2024. Evoluţia descendentă a ratei inflaţiei se datorează componentei inflaţiei de bază, anticipată să scadă gradual şi, ulterior, mai lent.

”Pentru anul 2024, prognoza de creştere economică a Guvernului, de 3,4%, ar putea fi marcată de un optimism moderat. Având în vedere că riscurile la adresa evoluţiei deflatorului PIB pot fi considerate echilibrate, evoluţia PIB nominal, pentru anul curent, preia riscurile evocate pentru evoluţia PIB real, în sensul unui uşor optimism al proiecţiilor CNSP. În opinia emisă asupra proiectului de buget pe anul 2024 şi a strategiei fiscal-bugetare 2024-2026, CF aprecia că valorile proiectate ale creşterii reale erau uşor supraestimate, agregânduse într-o evoluţie de ansamblu optimistă, dar erau compensate de o subevaluare a deflatorului PIB pe orizontul de proiecţie, rezultând o proiecţie a PIB nominal cu un nivel ridicat de plauzibilitate”, se menţionează în raport.

În România, creşterea economică reală din anul 2023 a fost de 2,1%. Nivelul investiţiilor publice şi private, dar şi o dinamică reală pozitivă a creşterilor salariale, mai accentuată în al doilea semestru, au susţinut activitatea economică. Efectul pozitiv a fost parţial contrabalansat de ratele inflaţiei încă mari, în special în sectorul serviciilor, de cererea externă în scădere şi de incertitudinile privind evoluţiile geopolitice din regiune.

Pe latura cererii, formarea brută de capital fix a avut cea mai mare contribuţie la dinamica pozitivă a activităţii economice (+3,6 pp), alături de consumul gospodăriilor (+1,8 pp) şi consumul guvernamental (+1 pp). Aceste contribuţii au fost parţial contrabalansate de impactul contracţionist semnificativ al variaţiei stocurilor (-4,3 pp).

Pe latura ofertei, cele mai mari contribuţii la creşterea PIB le-au avut sectorul construcţiilor (+0,8 pp), sectorul de informaţii şi comunicaţii (+0,4 pp) şi sectorul agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,4 pp). Industria a rămas singurul sector cu o contribuţie negativă la dinamica PIB (-0,5 pp).

PIB construit pe o țintă de deficit de 5%

Proiectul de buget pe anul 2024 a avut în vedere o ţintă de deficit de 5% din PIB, conform metodologiei naţionale, şi de 4,9% din PIB, conform metodologiei ESA 2010, reprezentând o scădere cu 0,6 pp şi, respectiv, 1,7 pp din PIB faţă de anul 2023.

Diminuarea planificată a deficitului a fost preconizată să se realizeze, în principal, prin creşterea ponderii veniturilor bugetare în PIB sub impactul cadrului macroeconomic proiectat, al măsurilor de politică fiscală adoptate la finalul anului 2023, al veniturilor ipotetice având drept sursă îmbunătăţirea eficienţei colectării/digitalizarea ANAF (estimate de Ministerul de Finanţe la 19 miliarde lei) şi al proiecţiilor privind absorbţia fondurilor europene.

De cealaltă parte, ponderea cheltuielilor bugetare în PIB era planificată să se diminueze marginal, în condiţiile în care majorarea cheltuielilor cu proiectele finanţate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistenţă socială şi a altor cheltuieli era contrabalansată de diminuarea subvenţiilor, a altor transferuri şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii. Având în vedere o evaluare prudentă a proiecţiilor de venituri şi cheltuieli, CF a apreciat, în opinia sa cu privire la proiectul de buget pentru anul 2024, că acesta este compatibil cu un deficit cash situat în jurul valorii de 6,4% din PIB.

Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2025-2027 va fi realizată exclusiv pe partea de cheltuieli (ponderea în PIB a acestora scăzând de la 38,8% în 2024, la 34,7% în 2027), în timp ce ponderea veniturilor bugetare în PIB indică un trend descendent (de la 33,8% în 2024, la 31,8% în 2027).

CF a apreciat că, în absenţa unor politici suficient de concrete şi credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscalbugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar şi creşterea gradului de colectare, balanţa riscurilor este clar înclinată în direcţia înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2025-2027.

Deficit de 3,6% în prima jumătate a anului

Totodată, Consiliul Fiscal a subliniat că ajustarea macroeconomică şi consolidarea fiscală au nevoie de o creştere semnificativă a veniturilor fiscale, acestea fiind la un nivel inadmisibil de jos în raport cu nevoile României, precum şi comparativ cu reperele UE, corecţia bugetară neputând fi realizată exclusiv prin reducerea cheltuielilor.

Prin reforme fiscale şi pe piaţa muncii, precum şi printr-o colectare mai bună, România ar putea avea venituri fiscale sensibil peste 30% din PIB la orizontul anilor 2027-2028, un asemenea nivel fiind necesar de atins, având în vedere provocări actuale şi viitoare. Implementarea unui plan multianual de consolidare fiscală şi utilizarea eficientă a fondurilor europene puse la dispoziţia României constituie bazele unei ajustări graduale, care să minimizeze costurile economice şi sociale asociate şi să impulsioneze o creştere economică sustenabilă.

Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 pp mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, determinat de creşterea accentuată a cheltuielilor bugetare, care a fost parţial contrabalansată de dinamica peste aşteptări a veniturilor bugetare.

Evaluarea CF de la momentul opiniei asupra proiectului de buget plasa deficitul cash pe anul în curs în jurul valorii de 6,4% din PIB. Pornind de la execuţia bugetară pe primele şase luni şi alte date, CF consideră că deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB.

Aceasta şi deoarece noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului.

”Procesul de consolidre fiscal-bugetară este stringent și inevitabil”

”Dinamica nefavorabilă a execuţiei bugetare, din prima parte a anului 2024, se reflectă şi în creşterea ponderii datoriei publice în PIB. Datele oficiale publicate de Eurostat 2 indică o pondere a datoriei publice de 51,6% din PIB la finalul lunii martie 2024, peste al doilea prag de alertă, de 50%, prevăzut de LRFB. În această situaţie, conform art. 13, alin. (2) din LRFB, Guvernul trebuie să prezinte şi să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, aprobat prin act normativ la nivel de lege. Planul bugetar-structural pe care Guvernul îl va trimite la Bruxelles în septembrie 2024 şi care este necesar în principal din nevoia de consolidare fiscal-bugetară ar include în mod inerent măsuri de limitare a datoriei publice”, arată CF.

În acest context, procesul de consolidare fiscal-bugetară este stringent şi inevitabil. Adoptarea, în aprilie 2024, a noului cadru de guvernanţă economică al UE va sprijini procesul de consolidare, România urmând să propună un plan bugetar-structural, incluzând reformele şi investiţiile asumate, care să asigure scăderea deficitului bugetar sub 3%.

Astfel, în următoarea perioadă, România va trebui să implementeze măsuri de reducere a deficitului structural, ţintind atât creşterea ponderii veniturilor fiscale în PIB, cât şi o eficientizare a cheltuielilor bugetare.

Până la 20 septembrie 2024, Guvernul trebuie să elaboreze planul bugetar-structural care va include, în baza traiectoriei cheltuielilor nete, transmisă de Comisia Europeană, angajamentele fiscale, reformele şi investiţiile ţintite.

Planul bugetar-structural trebuie să asigure, la finalul perioadei de ajustare, scăderea ponderii deficitului bugetar în PIB sub valoarea de referinţă, reducerea graduală a ponderii datoriei publice în PIB şi o creştere economică sustenabilă.

Media deficitelor de cont înregistrate în ultimii 3 ani este de 7,8% din PIB

În anul 2023, rata anuală a inflaţiei a urmat o traiectorie descendentă accentuată, coborând de la 16,37%, la finalul anului 2022, la 6,61% în decembrie 2023. În schimb, diminuarea deflatorului PIB faţă de anul anterior a fost marginală (-1 pp), pe fondul unor variaţii ridicate la nivelul componentelor sale.

Deficitul de cont curent a fost de 7% din PIB la finalul anului 2023, în scădere cu 2,2 pp faţă de anul anterior. Acoperirea deficitului de cont curent prin fluxuri non-generatoare de datorie a crescut la 58,9%, în 2023, de la 52,5% în anul anterior.

Media deficitelor de cont curent înregistrate în ultimii 3 ani este de 7,8% din PIB, depăşind cu mult pragul de alertă de 4%, stabilit de Tabloul de bord european, ceea ce evidenţiază un dezechilibru macroeconomic extern major şi o vulnerabilitate ridicată în faţa şocurilor.

Creditul neguvernamental a înregistrat în decembrie 2023 o scădere de 0,2% în termeni reali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, pe seama diminuării componentei creditelor acordate în lei. Scăderea reală marginală a creditului neguvernamental poate fi explicată de menţinerea la un nivel înalt a ratei dobânzii de referinţă, în vederea susţinerii trendului dezinflaţionist.

În anul 2023, datele privind piaţa muncii evidenţiau un număr mediu de salariaţi în creştere uşoară la 5.269 mii persoane (+1,1% faţă de anul anterior), precum şi o rată a şomajului BIM de 5,6%, valoare similară anului precedent.

Consiiul UE: România nu a luat măsuri eficiente

Câştigul salarial mediu brut pe ansamblul economiei a fost de 6.971 lei (+13,8% faţă de anul 2022). Câştigul salarial mediu net a fost de 4.352 lei (+14,5% faţă de anul 2022), iar câştigul salarial real a crescut cu 3,7%.

Bugetul general consolidat pentru anul 2023 avea în vedere o ţintă de deficit de 4,4% din PIB, atât în termeni cash, cât şi potrivit metodologiei ESA 2010, fiind fundamentat pe ipoteza unei creşteri reale a PIB de 2,8%, respectiv, pe un deflator PIB de 8,2%. Pe termen mediu, având în vedere plasarea României în procedura de deficit excesiv, strategia fiscal-bugetară proiecta revenirea şi menţinerea deficitului bugetar în termeni ESA 2010 sub nivelul de referinţă de 3% din PIB începând cu anul 2024.

Rezultatele execuţiei bugetare pe anul 2023 indică un deficit de 89,9 miliarde lei, conform metodologiei naţionale, cu 21,6 mld. lei peste nivelul ţintei asumate în bugetul iniţial (68,3 miliarde lei). Ca pondere în PIB, deficitul bugetar a înregistrat un nivel superior celui programat (4,4%) atât în termeni cash (5,6%), cât şi potrivit metodologiei ESA 2010 (6,6%), pe fondul unei neîndepliniri semnificative a ţintelor de venituri stabilite în bugetul iniţial, depăşirile plafoanelor stabilite pentru cheltuielile bugetare fiind de amploare mai redusă, date fiind măsurile adoptate spre finalul anului pentru limitarea acestora.

În data de 19 iunie 2024, Consiliul UE a concluzionat că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021 pentru a se încadra în traiectoria stabilită pentru reducerea deficitului bugetar până în 2024.

Astfel, evoluţia peste aşteptări a PIB nominal a alimentat o creştere semnificativă a veniturilor publice, creştere care însă a fost direcţionată către susţinerea unor cheltuieli publice mai mari, şi nu către consolidarea bugetară, cum ar fi fost normal şi în concordanţă cu recomandările CE.

Veniturile bugetare, 33,6% din PIB. Mult sub media europeană de 43,3%

În anul 2023, cheltuielile de investiţii au reprezentat 6,3% din PIB, potrivit metodologiei naţionale, cu 1,2 pp peste nivelul consemnat în anul anterior, pe fondul unei creşteri a PIB nominal cu 14,6%.

Comparativ cu anul 2022, s-a consemnat o majorare în termeni nominali de 28,1 miliarde lei, regăsită la nivelul tuturor componentelor: proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare (+22,7 miliarde lei), proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţă̆ financiară nerambursabilă şi împrumut aferente PNRR (+5,1 miliarde lei), în timp ce sursele din economia internă s-au majorat cu circa 0,4 miliarde lei faţă de anul 2022.

Având în vedere volumul însemnat de fonduri europene de care beneficiază România prin CFM 2021-2027 şi prin PNRR, o absorbţie cât mai ridicată a acestora constituie premisa esenţială pentru ca trendul investiţional ascendent din ultimii ani să se menţină şi pe termen mediu, permiţând un ritm înalt de creştere economică, în paralel cu realizarea procesului de consolidare bugetară.

Totodată, aplicarea fermă a cadrului legal existent şi o mai bună prioritizare a investiţiilor publice, care să urmărească orientarea acestora spre activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare în domenii strategice, spre infrastructura fizică şi cea digitală, pot contribui la eliminarea decalajelor de infrastructură, la reducerea polarizării şi a disparităţilor regionale, precum şi la îmbunătăţirea nivelului de competitivitate al economiei româneşti.

România a înregistrat în anul 2023, potrivit metodologiei ESA 2010, un nivel al ponderii în PIB a veniturilor bugetare de 33,6%, cu mult sub media europeană de 43,3% (ecart de 9,7 pp), unul dintre cele mai mici comparativ cu statele membre ale UE, fiind urmată de Malta şi Irlanda.

Nivelul veniturilor fiscale (inclusiv contribuţii sociale) s-a diminuat de la 27,2% din PIB în 2022, la 26,6% din PIB în 2023, situaţie care plasează România pe penultimul loc, cu un ecart de 10,2 pp faţă de media UE (36,8% din PIB).

Ponderea veniturilor fiscale în PIB în România este semnificativ sub cea a altor ţări cu economii similare, precum Slovenia (37,2%), Polonia (35,7%), Cehia (35,5%) şi Ungaria (35%). Mai mult, în România, ponderea veniturilor fiscale în PIB este în scădere, în timp ce în ţările menţionate anterior tendinţa este de creştere faţă de 2022.

România, printre ultimele țări din UE ca societate digitală

Poziţionarea României printre ultimele ţări din UE27, în termeni de venituri bugetare şi fiscale exprimate ca pondere în PIB, este atât efectul unei politici fiscale expansioniste şi al unor erori majore în construcţia regimului fiscal, cât şi al slabei informatizări a ANAF, soluţiile moderne, specifice transformării digitale, fiind implementate în România doar parţial şi cu mari întârzieri.

Reforma ANAF prin digitalizare, prevăzută în PNRR, porneşte de la recunoaşterea faptului că, pentru corectarea deficitului bugetar, este nevoie de eficientizarea rapidă a activităţii de colectare a veniturilor publice şi de îmbunătăţirea relaţiei cu contribuabilii.

Din perspectiva indicelui economiei şi societăţii digitale, România a înregistrat anumite progrese, dar s-a menţinut printre ultimele ţări din UE, administraţia guvernamentală, inclusiv cea fiscală, fiind într-un stadiu incipient în materie de digitalizare, cu rezultate nefavorabile din perspectiva serviciilor publice şi a încasărilor bugetare.

În consecinţă, este necesară creşterea investiţiilor în infrastructura fiscală şi, mai ales, în tehnologia digitală, acestea având potenţialul de a îmbunătăţi funcţionarea instituţiilor publice, cu efect asupra creşterii veniturilor fiscale. Demersul de digitalizare poate fi intensificat prin implicarea actorilor interesaţi în dezvoltarea şi furnizarea de politici pentru competenţe digitale, pentru consolidarea eforturilor de perfecţionare şi recalificare, precum şi pentru atragerea şi reţinerea specialiştilor TIC.

În încercarea de a ţine sub control cheltuielile publice, Guvernul a aprobat în 2023 o serie de măsuri care au transformat fondul de rezervă bugetară (FRB) într-un instrument discreţionar de ajustare a bugetului general consolidat (BGC), fiind astfel eludată adoptarea unor rectificări bugetare propriu-zise.

Astfel, din FRB a fost alocată o sumă record de 32,08 miliarde lei, de aproape 47 de ori mai mare decât nivelul prevăzut în bugetul iniţial pe anul 2023 (685,7 milioane lei), reprezentând 5,2% din cheltuielile totale ale BGC, respectiv 2,03% din PIB.

Ce recomandări face Consiliul Fiscal

De la începutul anului şi până la data de 14 septembrie 2023, când s-a modificat cadrul legislativ privind funcţionarea FRB, au fost alocaţi doar 0,45 miliarde lei din acesta, diferenţa, de circa 31,64 miliarde lei, fiind alocată ulterior adoptării noului cadru legislativ.

Dacă în perioada 2007-2022 alocările din FRB au variat între un minim de 0,53 mld. lei, în 2015, şi un maxim de 7,96 miliarde lei, în 2020, alocările din anul 2023 sunt de peste 4 ori mai mari decât maximul anterior, înregistrat în primul an de pandemie, şi de aproape 9 ori mai mari decât în anul precedent.

Consiliul Fiscal reiterează recomandarea din rapoartele precedente privind identificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă, împreună cu o transparenţă mai ridicată, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului şi nivelului de utilizare a fondului de rezervă.

În plus, având în vedere situaţia specială consemnată în anul 2023, Consiliul Fiscal subliniază că utilizarea fondului de rezervă în locul rectificărilor bugetare creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparenţă în execuţia bugetară, până la utilizarea discreţionară şi accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale.

Consiliul Fiscal (CF) este autoritate independentă, înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 (LRFB), care sprijină activitatea Guvernului şi a Parlamentului în procesul de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi promovează transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.

În conformitate cu LRFB, CF are printre atribuţii publicarea unui raport anual care să analizeze derularea politicii fiscal-bugetare din anul precedent faţă de cea aprobată prin strategia fiscal-bugetară (SFB) şi bugetul anual, să evalueze tendinţele macroeconomice şi bugetare cuprinse în SFB şi în bugetul anual, precum şi obiectivele, ţintele şi indicatorii stabiliţi prin SFB şi prin bugetul anual.