Concluzia seacă a unui studiu: România se îndatorează ca să ajute, prin ridicarea consumului, alte economii, nu pe cea locală
În al doilea trimestru al acestui an economia locală (PIB) a crescut cu un infim 0,1% din PIB față de trimestrul precedent. Creșterea economică anuală (trimestrul II de anul acesta față de trimestrul similar din anul precedent) a fost de 0,8% din PIB.
„Contribuțiile pozitive (în rezultat, n.r.) aduse de evoluția consumului gospodăriilor și a investițiilor la creșterea economică anuală (0,8% din PIB, n.r.) au fost anulate de exporturile nete (deficitul comercial al României, n.r.) și de stocuri. Cererea internă este acoperită majoritar din importuri, ceea ce reprezintă o problemă structurală pentru România. (...) După o evoluție dezamăgitoare a economiei în prima jumătate a acestui am fost nevoiți să ajustăm în jos estimarea de creșterea economică anuală pentru anul în curs la 1,9% din PIB, de la 2,6%”, se precizează într-o analiză economică despre România publicată de experții Erste, grup austriac care deține pe plan local BCR.
În primele șapte luni ale acestui an România a înregistrat un deficit comercial (diferența dintre valoarea exporturilor și a importurilor) de puțin peste 18 miliarde de euro (exporturi de 54,586 miliarde de euro și importuri de 72,625 miliarde de euro), în creștere cu 15,6% față de rezultatul din perioada similară a anului precedent.
Este important de precizat că este de așteptat ca deficitul bugetar de anul acesta să atingă un nivel și de 7% din PIB dacă guvernul nu ia măsuri în timp util. Cum deficitul bugetar este acoperit, evident, prin împrumuturi, reiese astfel o concluzie tristă: România împrumută bani ca să stimuleze consumul de bunuri și servicii produse de alte state. România susține, prin noi datorii, locuri de muncă și salarii din alte state.
În primele cinci luni ale acestui an datoria publică guvernamentală a crescut cu aproape 80 de miliarde de lei, de la 783 de miliarde de lei în decembrie anul trecut la 862 în luna mai.
Anul trecut statul, din bani publici, de la buget, a trebuit să plătească în contul dobânzilor aferente datoriei publice guvernamentală nu mai puțin de șase miliarde de euro, sumă peste cea de care beneficiază majoritatea ministerelor din guvernul României.