CE cere României să taie din cheltuieli în an preelectoral. Planul prezentat de reprezentanții noștri nu a convins pe nimeni

Planul de „reformă fiscală” cu care au mers reprezentanții României nu a convins pe nimeni, spun surse politice, iar experții europeni au arătat că e nevoie de măsuri mai dure, cum ar fi creșterea TVA. Cheltuielile cu apărarea și migrația au fost printre argumentele folosite de ministrul Finanțelor ca să ceară derogări de la regulile fiscale ale Uniunii. Marcel Boloș, Ministrul Finanțelor: „Planul nostru de măsuri fiscal-bugetare, ca să fie în acord cu PNRR, mai trebuie să sufere modificări, a doua problemă este că nu acoperim întregul deficit, pentru că avem de dus atât reforma pensiilor generale, cât și a salarizării unice, care necesită fonduri suplimentare”. Pe de altă parte, ministrul s-a ferit să vorbească despre noile măsuri fiscale, spunând că acestea trebuie discutate întâi în coaliție.

Comisia Europeană ne-a avertizat în mai multe rânduri că putem pierde fonduri europene şi suntem în mare pericol să se întâmple așa. Planul prezentat de oficialii români nu i-a convins pe experții de la Bruxelles, spun surse politice. Nicu Ștefanuță, Europarlamentar: "Mie mi se pare că se vopsește un pic gardul - s-a invocat Ucraina. Nu mi se pare că măsurile fiscale sunt cele mai bune pentru că storc din nou pe cei care produc în ţara asta și care investesc. Fraierii cumva au plătit și plătesc și mai mult cu noile măsuri fiscale, iar șmecherii nu, și unde mai punem că pensiile speciale nu sunt reduse deci pe departe". Măsurile prezentate la Bruxelles se referă la anularea facilităților fiscale pentru IT, agricultură și construcții, în vreme ce impozitele pe microîntreprinderi și pe proprietățile de lux sunt majorate. Guvernul ar strânge astfel 39 de miliarde de lei în plus la buget anul viitor. Este prea puțin, au spus specialiștii europeni, care au calculat că e nevoie de 47 de miliarde de lei și au indicat o sursă rapidă de bani: uniformizarea cotei de TVA. Asta ar însemna o creștere de 10 puncte procentuale la mâncare și medicamente - un scenariu respins de ministrul finanțelor. Micii întreprinzători spun că sunt bulversați de schimbările vehiculate și s-au plâns Comisiei Europene. Florin Jianu, Consiliul IMM: „Am solicitat să se aplice 4-5 măsuri cu impact major, care să pornească de la reforma statului, apoi marile companii şi la sfârşit cu micile afaceri”. După pandemie şi cu un război în desfăşurare, mai multe state ale Uniunii Europene se confruntă în prezent cu depăşirea limitei de deficit bugetar.

România este în procedura de deficit excesiv încă din 2020, ceea ce înseamnă că încă de atunci ţara noastră este monitorizata de către Comisia Europeană.

Avertismente dure la adresa ţării noastre au venit din partea oficialilor europene încă din octombrie anul trecut. A trecut un an şi Coaliţia de guvernare încă nu are un program clar de reformă fiscală. Dacă nu se aplică nicio măsură, România va încheia anul cu un deficit de 6-7 la sută, dublu faţă de cât ne cere Comisia Europeană. Vineri, premierul Marcel Ciolacu se va întâlni cu șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen, pentru a negocia creșterea limitei de deficit la 5,5% din PIB, fără ca țara noastră să fie penalizată și desființarea pragului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile.