Comisia Europeană a declanşat oficial procedura de deficit excesiv în cazul României

Comisia Europeană a demarat vineri procedura de deficit excesiv în cazul României. Ministrul de Finanţe demis, Florin Cîţu, a făcut vineri la ora 17:00 o declaraţie de presă pe acest subiect, după ce luni anunţase neoficial că România va intra în procedura de deficit excesiv. 

Asta înseamnă, că ţara noastră va fi monitorizată, pentru următorii 4 ani, pentru că a încălcat în 2019, tratatul de aderare, având deficit bugetar, de 4,6%, provocat de fosta guvernare, notează comisia în Raport. Ţinta era să nu depăşim 3%. Bruxelles-ul cere acum României, că până în martie, să vină cu soluţii concrete, prin care să avem venituri mai mari la buget, şi cheltuieli mai eficiente. Comisia Europeană, arată că legea pensilor, aflată în vigoare, va creşte deficitul şi anul acesta, peste 3 procente.

 

Ce spune Ministrul Finanţelor despre procedura de deficit excesiv

 

Avertismentele referitoare la deficitul structural şi la deficitul bugetar venite de la Comisia Europeană (CE) timp de trei ani au fost ignorate de guvernul PSD, a declarat Florin Cîţu. "Raportul îmi spune că avertismentele timp de trei ani de zile ale Comisiei Europene referitoare de deficitul structural şi la deficitul bugetar au fost ignorate de guvernul PSD. Acest lucru este acolo. CE arată ceea ce spunea şi Standard&Poor's despre deficit, dar şi faptul că a fost redus acel outlook negativ (perspectiva rating-ului n.r.), iar acestea sunt legate de execuţia bugetară din 2019 şi de ce s-a întâmplat şi până în 2019 cu acele cheltuieli nesustenabile. Am menţionat asta în raportul bugetar. Prin bugetul iniţial aprobat pentru anul trecut au fost programate creşteri de cheltuieli salariale şi de investiţii pe baza unor ţinte mult prea optimiste de colectare a veniturilor bugetare. Vorbim de acele 21 de miliarde de lei programate de la începutul anului", a spus Cîţu.

El a precizat că raportul CE mai subliniază că şi în 2017 au fost solicitate de două ori pe an ajustări ale deficitului bugetar, la fel şi în 2018, dar aceste lucruri au fost ignorate sistematic de guvernele anterioare.

"Dacă guvernele PSD ar fi luat măsuri începând cu 2017 nu ne-am fi aflat în această situaţie în 2019, iar în 2020 să intram în această procedură de deficit excesiv. Timp de trei ani de zile acest lucru nu s-a întâmplat", a adăugat şeful de la Finanţe.

Comisia Europeană a publicat vineri un raport potrivit căruia România nu respectă criteriul deficitului definit în Tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este justificată.

"Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă prima facie a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene" , se arată în raport.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar al CE a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni.

Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 s-a încheiat cu un deficit de 48,3 miliarde lei (4,6% din PIB), conform datelor Minist. Execuţia bugetului general consolidat pe anul 2019 indică o majorare amplă a deficitului bugetar cu 1,8 % din PIB faţă de nivelul de 2,8% din PIB înregistrat în anul 2018.

Comunicatul Comisiei Europene

 

Comisia a adoptat un raport privind România, în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care analizează în ce măsură această țară respectă criteriul deficitului prevăzut de tratat.

Raportul urmărește adoptarea de către România a unei strategii bugetare pentru perioada 2020-2022, care se estimează că va duce la un deficit public ce depășește valoarea de referință de 3 % prevăzută de tratat pentru anii 2019, 2020 și 2021. Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat și că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic și Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni.

Raportul poate fi descărcat de aici

 

Ce urmări va avea declanăarea procedurii de deficit excesiv

 

Premierul interimar Ludovic Orban susţine că România nu are de suferit din perspectiva declanşării procedurii de deficit excesiv atât timp cât prezintă Comisiei Europene un plan prin care arată că aduce deficitul sub 3% într-o perioadă de timp rezonabilă, cu nişte măsuri aferente, care să convingă forurile europene.

"Avem procedură de deficit excesiv declanşată de deficitul lor şi de bomba cu ceas care ne-au lăsat-o în braţe (guvernarea PSD - n.r.) din cauza cheltuielilor dezmăţate pe care le-au provocat şi ei continuă să genereze cheltuieli ştiind limpede că nu există resurse bugetare suplimentare. Asta e iresponsabilitate", a declarat Orban, marţi, într-un interviu la Gândul live.

Întrebat când va intra România în procedură de deficit excesiv, în luna martie sau în luna mai, el a spus: "Procedura de deficit excesiv o hotărăşte Comisia Europeană".

"România nu are nimic de suferit atât timp cât noi prezentăm Comisiei Europene planul prin care arătăm că aducem deficitul sub 3% într-o perioadă de timp rezonabilă, cu nişte măsuri aferente, care să convingă Comisia Europeană. Nu este absolut nimic, nu plătim niciun leu", a afirmat Ludovic Orban.

Cât despre "împrumuturile ministrului Finanţelor", Ludovic Orban a arătat că nu ministrul împrumută, ci acestea sunt făcute în numele statului.