Cîţu: Jumătate dintre UAT-uri au venituri proprii mai mici decât bugetul de salarii

În jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale, veniturile proprii sau chiar veniturile totale sunt mai mici decât costurile cu salariile. ”În acelaşi timp, rata de colectare nu este unde ar trebuie să fie”, a afirmat premierul.

”În acelaşi timp, rata de colectare nu este unde ar trebuie să fie”, a afirmat premierul.

”Astăzi în România sunt jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale unde veniturile proprii sau chiar veniturile totale sunt mai mici decât costurile cu salariile. Ăsta nu este un model sustenabil şi trebuie să vedem cum găsim o soluţie aici. În acelaşi timp, rata de colectare, în foarte multe dintre UAT-uri nu este unde ar trebuie să fie”, a declarat, luni, premierul Florin Cîţu, la întâlnirea cu primarii de municipiu.

Cîţu a precizat că trebuie o reformă a cheltuielilor şi a gradului de colectare.

”Există un fond de dezvoltare în PNRR care are resurse pentru toate UAT-urile din Romnia. Sunt 2,1 miliarde de euro care vor veni prin proiecte către dmneavoastră”, a mai declarat Cîţu, precizând, însă, că trebuie stabilite criteriile pe baza cărora vor putea fi accesate fondurile.

România avea la finele anului trecut un număr de 1,249 milioane salariaţi bugetari  

România avea la sfârşitul anului trecut un număr de 1,249 milioane de salariaţi bugetari, angajaţi în instituţii şi autorităţi publice, în condiţiile în care Guvernul a angajat în ultimele două luni din 2020 aproape 9.000 de persoane, arată datele publicate de Ministerul de Finanţe.

Astfel, la finele lunii octombrie 2020 lucrau la stat 1,240 milioane persoane, iar în noiembrie 1,245 milioane persoane. Acestea nu au fost singurele angajări realizate de instituţiile statului în cursul anului trecut, în condiţiile în care în octombrie 2019, ultima lună înainte de alegerile prezidenţiale, numărul de salariaţi bugetari era de 1,235 milioane persoane, cu aproape 14.000 mai puţin decât în prezent.

Potrivit datelor oferite de Ministerul Muncii, cei aproximativ 1,24 milioane de angajaţi de la stat reprezintă 22% din totalul de 5,62 milioane de salariaţi activi la nivelul întregii economii. Din numărul total de bugetari de la finele anului trecut, 801.813 erau angajaţi în administraţia publică centrală, din care 595.722 în instituţii finanţate integral din bugetul de stat. Jumătate dintre aceştia, respectiv 289.377 persoane lucrează în învăţământ, în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, iar 126.481 în Ministerul de Interne.

Salariul mediu net a scăzut în mai, ajungând la 3492 lei  

În luna mai 2021, salariul mediu net a fost de 3492 lei, cu 69 lei (-1,9%) mai mic decât în luna aprilie 2021, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică.

De asemenea, în ceea ce privește câștigul salarial mediu în Administrația Publică și Apărare acesta a fost de 5.071 de lei net, valoare înregistrată în luna aprilie 2021. 

În sectorul bugetar s-au înregistrat creșteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învățământ (+5,3% ca urmare a plății cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administrație publică (+0,1%). În sănătate şi asistență socială, câștigul salarial mediu net a scăzut ușor comparativ cu luna precedentă (-0,8%).

• Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8192 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1850 lei). Mai 2021 comparativ cu Mai 2020: Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 9,8%.

Mai 2021 comparativ cu Aprilie 2021

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:

• cu 21,0% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii);

• între 14,0% și 16,0% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), telecomunicaţii, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii;

• între 5,5% și 8,5% în extracţia minereurilor metalifere, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, fabricarea substanţelor şi a produselor chimice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat, industria metalurgică, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), fabricarea produselor din tutun;

• între 3,5% și 5,0% în alte activităţi extractive, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), transporturi pe apă, fabricarea băuturilor.