Cât ne costă abandonul școlar din România. În fiecare an 23.000 de elevi părăsesc cursurile

Raportul este una din primele încercări de măsurare în termeni economici ale unui fenomen social îngrijorător, cu scopul de a aduce claritate cu privire la costurile la nivel individual și societal, și de a sprijini adoptarea de politici publice și măsuri care să reducă abandonul școlar în România.

Capitalul uman și educația sunt priorități centrale pentru AmCham. După ce anul trecut ne-am uitat la costul economic al deficitului de forță de muncă, anul acesta am continuat seria de analize AmCham și am abordat una dintre cele mai importante provocări ale României – abandonul școlar.Împreună cu partenerii noștri de la Universitatea din București, am încercat să vedem cât ne costă ca economie și societate faptul că avem cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană - 16,6% în 2023.Potrivit analizei noastre, în fiecare an, aproximativ 23.000 de elevi părăsesc școala, iar consecințele sunt pe termen lung: un absolvent care abandonează studiile câștigă în medie cu aproximativ 190.000 EUR mai puțin pe parcursul vieții decât un absolvent de liceu. Aceasta nu este doar o cifră– este o poveste de oportunități ratate, de potențial neîmplinit,” a spus despre acest demers Elisabeta Moraru, Membru al Consiliului Director al AmCham România și Președinte al grupului de lucru dedicat domeniului educației din cadrul AmCham.

Pe scurt, cele mai importante concluzii ale raportului sunt următoarele:

Valoarea medie generală a abandonului școlar, incluzând cohorta din 2013-2021, este de 23.147 de elevi pe cohortă. În plus, România înregistrează cele mai scăzute rate din UE în ceea ce privește educația adulților, proporția celor cu vârste cuprinse între 25-64 de ani care participă la educație sau formare fiind de 1% în 2020, de 5,7% în 2022 și de 6,7% în 2023.  Luând în considerare și diferențele de durată a vieții active, câștigurile medii pe parcursul vieții ale unei persoane care a abandonat școala sunt de €353.736, comparativ cu cele ale unui absolvent de liceu, care sunt de 544.210 EUR. Aceasta se traduce într-un dezavantaj economic semnificativ pe parcursul vieții, de 190.473 EUR.  Costurile pe durata de viață ale tuturor persoanelor care au abandonat școala în perioada analizată (adică 2005-2013 până la 2016-2024) totalizează 107 miliarde EUR, ceea ce reprezintă aproximativ 35,67% din PIB-ul anual al României (estimat la 300 miliarde EUR).  Cheltuielile anuale cu abandonurile din cele 12 cohorte analizate sunt de aproximativ 2,3 miliarde EUR, adică aproximativ 0,77% din PIB-ul anual al României. Costurile suportate cu abandonurile din cele 12 cohorte analizate, pe parcursul ultimilor 11 ani, sunt de aproximativ 15,7 miliarde EUR, adică aproximativ 5,23% din PIB-ul anual al României. 

Studiul integral, precum și un sumar al rezultatelor și recomandărilor de intervenții pot fi accesate pe pagina AmCham România aici.

Referindu-se la abordarea acestui studiu, la valoarea rezultatelor dar și la provocările legate de accesul la date relevante, Prof. Dragoș Iliescu de la Universitatea din București, Coordonatorul raportului, a punctat: „Despre abandonul școlar s-a discutat și s-a scris până acum în România în termeni descriptivi, fără trimitere directă la pierderea economică exprimată în costuri pentru societate. Raportul dorește să vină și în sprijinul soluțiilor pentru reducerea fenomenului de abandon școlar. Experiența arată că datele cantitative aduc mai multă claritate în elaborarea politicilor publice și a măsurilor de intervenție. Educația în general, și fenomenul abandonului școlar în mod special, ar trebui să fie privite și ca raport „investiție-profit”. Această perspectivă permite o analiză mult mai clară a consecințelor acestui fenomen, susține nevoia de alocare a unor bugete mai consistente pentru acest domeniu strategic, dar și de măsuri dedicate reducerii abandonului școlar. Provocarea principală în elaborarea acestui studiu a reprezentat-o lipsa datelor. Deși România produce un volum mare de date statistice, extrem de puține pot fi utilizate în astfel de studii care necesită o arhitectură de cercetare socială, economică și educațională pe care nu o avem încă.”